Un aproape de neobservat articol dintr-o lege publicată în Monitorul Oficial în 31 decembrie 2010:
72. La articolul 15, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
«(11) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica pentru serviciile de cercetare si descarcare de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic si siturile arheologice. Lucrarile vor fi realizate de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei si de celelalte institutii muzeale legal abilitate.»”
(Legea 278 din 24 decembrie 2010 (Legea 278/2010) privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Publicat in Monitorul Oficial 898 din 31 decembrie 2010 (M. Of. 898/2010))
La prima vedere, un articol dintr-o lege care nu are de-a face cu arheologia și nici măcar cu patrimoniul în general nu ar trebui să ne afecteze câmpul profesional.
Apoi, până la urmă, se poate interpreta si așa – după încercarea eșuată din 2009 de a monopoliza cercetarea de salvare (preventivă) din România, personajele/instituțiile interesate au încercat o altă cale – de data aceasta cu succes (evident nici atunci, la fel ca nici acum, miza nu au fost descărcările de sarcină pentru construirea de locuințe sau cine știe ce obiective minore, ci viitoarele mari lucrări de investiții ale statului – de ex. Autostrăzile)
Si totusi mie mi se pare cu mult mai grav:
- Este folosită expresia – “serviciile de cercetare” – nu cercetarea preventivă, nu cercetarea pentru obiective investiționale peste suma de sau o altă formulare care ar limita aplicarea respectivului articol. Deci “lucrările” (de remarcat formulările celor ce scriu asemenea legi!) în toate cazurile de cercetare pot fi făcute doar de către instituțiile enumerate în a doua propoziție.
- Iar în a doua propoziție este nominalizat MNIR și sunt amintite – “celelalte instituții muzeale legal abilitate”.
- Iar aceast articol descriind tocmai excepția de la legea achizițiilor publice, se poate referi prin extensie nu doar la investițiile instituțiilor statului (și să nu uităm că cercetarea sistematică este finanțată majoritar de stat!) ci la orice fel de investiții.
Într-o interpretare oarecum optimista – institutele de cercetare și universitățile nu mai au dreptul de cercetare preventivă. Bineînțeles, nespecificându-se tipul cercetării – interpretarea în litera legii este - institutele de cercetare și universitățile (adică tocmai instituțiile prin excelență menite cercetării) nu mai au dreptul de a face cercetări arheologice de niciun fel – nici sistematice, nici preventive…
Cât despre faptul că sunt amintite și muzeele care ar putea participa la “lucrări” – nici un muzeu din România nu deține vreo acreditare legală în domeniul cercetării arheologice (după Legea Muzeelor aceste instituții sunt acreditate ca muzee, cu funcții de protejare/conservare/valorificare pentru patrimoniul muzeal). Până acuma – și conform OUG 43/2000 – erau autorizate să facă cercetări instituțiile care aveau drept să dețină patrimoniu muzeal sau erau instituții de cercetare (de ex. Universitățile) fără să existe o metodologie de acreditare pentru cercetări. Astfel încât – singura instituție care mai poate să facă cercetări conform acestui articol de lege este singura nominalizată explicit – Muzeul Național de Istorie a României.
Concluzia ar fi – Muzeul Național de Istorie a României este singura instituție care mai are dreptul de a face orice fel de cercetare arheologică în România.
Şi bănuiesc că astfel cei care se ocupă de arheologie din Ministerul Culturii vor rămâne fără o mare parte din ocupaţie şi se vor reprofila pe alte domenii – pentru că ce rost ar avea să autorizezi mereu o singură instituţie când oricum alta nu ai, ce rost ar avea să judeci finanţări pentru o singură instituţie (sau poate astfel s-ar crea concurenţa internă, departamentele MNIR s-ar lupta între ele pt. autorizaţii şi finanţare?) şi în mod firesc va dispărea şi Comisia Naţională de Arheologie – de ce să mai judece raportul de descărcare cineva sau proiectele de cercetare, când nu se pot respinge pentru că altfel nu ar avea cine să le facă?
Exagerez, probabil. Dar poate fi un scenariu plauzibil dacă nici de data asta nimeni nu va reacţiona (pentru că ma întreb dacă Ministerul Culturii şi Comisia Naţională de Arheologie îşi vor putea asuma – ştiind de existenţa acestei minore adăugiri la lege – dar o lege votată în Parlamentul României – să mai acorde autorizaţii, finanţări, descărcări etc, altor instituţii în afară de MNIR).
Bineînţeles că este o aberaţie. Încalcă OUG 43/2000 care reglementează destul de clar cercetarea arheologică, încalcă chiar şi Constituţia României – interzicând dreptul la muncă pentru orice arheolog din institute, universităţi ba chiar şi muzee (să mai îndrăznesc să spun ceva despre acea aproape virtuală “arheologie privată” ?).
Dar dacă nu reacţionează nimeni şi din nou fiecare crede că “se va descurca” pe cont propriu şi că nu este afectat interesul lui imediat şi direct, de ce nu ar rămâne în vigoare o asemenea aberaţie ?
Cât despre “iniţiatorii” acestei modificări legislative, nu pot să bănuiesc decât că provin din cadrul singurei instituţii favorizate de modificare. Sper însă că sunt doar autorii morali ci nu că au compus textul respectiv – nu-mi pot închipui un arheolog folosind expresia “descărcare de sarcini arheologice”. Şi, oricât de agitată ar fi lumea arheologică, oricât de mult ne urâm, ne bârfim, ne înjurăm mai pe faţă sau mai pe la colţuri sau ne atacăm la conferinţe sau pe internet, nu pot sa-mi imaginez că nişte persoane aparţinând totuşi acestui câmp, cu bună ştiinţă vor să interzică definitiv colegilor lor dreptul de a-şi practica meseria, indiferent câtă “glorie ştiinţifică” sau avantaje materiale ar obţine cu asta.
Prof.univ.dr. Marin Cârciumaru spus
Lipsa de reacţie a arheologilor din institutele de cercetare ale Academiei Române, din Universităţi şi din celelalte muzee, altele decât MNIR este surprinzătoare. Să cred că toţi arheologii din această ţară s-au transferat la MNIR ?!…Desigur că pentru toţi este o problemă extrem de acută, dar asta nu mă împiedică să mă întreb cum va fi rezolvate problemele arheologice din această ţară de slujitorii unei singure instituţii, cu tot respectul pentru personalul acestei instituţii. Mă mai întreb, de ce tocmai MNIR ?…
Prof.univ.dr. Marin Cârciumaru spus
Lipsa de reacţie a arheologilor din institutele de cercetare ale Academiei
REVIN PENTRU O MICA CORECTURĂ
Române, din Universităţi şi din celelalte muzee, altele decât MNIR este surprinzătoare. Să cred că toţi arheologii din această ţară s-au transferat la MNIR ?!…Desigur că pentru toţi este o problemă extrem de acută, dar asta nu mă împiedică să mă întreb cum vor fi rezolvate problemele arheologice din această ţară de slujitorii unei singure instituţii, cu tot respectul pentru personalul acestei instituţii. Mă mai întreb, de ce tocmai MNIR ?…
Ioan Marian Tiplic spus
Lipsa de reactie este generata de modul haiducesc in care sunt alcatuite reglemetarile legale in domeniu. Fara o consultare reala a unor specialisti si mai ales emiterea acestor legi si ordonante in perioade ale anului cand cei din institute sau universitati sunt in concediu sau in vacanta si deci neconectati la fluxul de informatii.
As zice ca aceasta lege ne da de fapt dreptul sa jecmanim statul de bani….. Cum? Dand in judecata Ministerul Culturii pentru incalcarea flagranta a Constitutiei, care garanteaza dreptul al munca, a legislatiei care spune ca doar arheologii experti pot realiza cercetari arheologice si pentru caracterul discriminatoriu care il situeaza pe angajatul MNIR desupra tuturor celorlati arheologi acreditati tocmai de MC.
Este posibila lipsa de reactie din cauza ca nu exista o asociatie profesionala care sa isi poata exercita menirea de aparator al membrilor ei. Asa cum au arhitectii, scriitori, avocatii etc. Si mai ales este posibila datorita concursului – entuziast as zice – al unor “colegi” care sunt foarte atasati de zgomotul argintilor.
As propune deschiderea unei liste de semnaturi si trimiterea unei scrisori deschise catre Parlament, MC, Consiliul National privind discriminarea, Curtea constitutionala.
Codruta spus
Io MOR de curioasa daca arheologii sunt in stare intr-adevar sa faca asa ceva – sau se vor multumi sa dea mult din gura, sa faca bisericutze, sa se regrupeze in jurul celor pe care i-au “mirosit” ca ar fi “pe val” si… in general… sa aiba multe… muuuulteeeee… de barfit si de jelit pe la o bere…!
Stefana Bianu spus
Sigur ca Uniunea Scriitorilor precum si OARul au pe langa notorietate si instrumentalizarea statutara pentru a apararea membrilor, dar care este statutul APAR? Cine face parte din Comitetul Director? De ce este o asociatie in “surdina” cand arheologia este atat de injust tratata de catre administratia tarii (inculta, incompetenta si corupta!)
Tacerea unor arheologi activi in diverse structuri de invatamant superior, muzeale, institute nu poate fi perceputa altfel decat ca teama de a pierde locul in care-si exerseaza profesia, cariera. Se cunosc destituirile celor ce au iesit pe “baricade” in favoarea salvarii Rosiei Montana!
Daca APARul nu se reinventeaza solid, solutia ar fi, in al 13lea ceas! sa se infiinteze
Uniunea Arheologilor Romani!
Regret ca ne fiind arheolog nu pot sa particip activ la aceasta restructurare. Cunoscand insa pasiunea, cultura si daruirea arheologilor le-as sugera sa nu mai fie modesti si sa devina vizibili in tara, caci mai mult se stie despre ei in strainatate!
Stefana Bianu
presedinte asociatia RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”-Franta
romanianarchaeology spus
Nu știu exact cum se poate modifica o lege votată în Parlament.
Cred că inițiativa legislativă a populației trebuie să întrunească un număr extrem de mare de semnături ca să poată fi discutată.
Asta nu înseamnă ca nu ar fi utilă o petiție adresată Parlamentului, Curții Constituționale etc…
Chiar vreau să vă rog pe cei care cunoașteți procedura legală prin care Legea 278/2010 ar putea fi modificată și care ar fi instituțiile în drept să o conteste, să imi scrieți.
Din păcate, trebuie să fim constienți că această modificare a OUG 34/2006 cuprinde multe alte interese. În ceea ce privește achizițiile publice domeniul nostru e unul de interes minor.
Nu este o soluție a da în judecată Ministerul Culturii. Am explicat într-un alt comentariu, MCPN nu are nici cea mai mică legătură cu această modificare legislativă – nu a fost întrebat, nu a semnat, nu a participat.
Codruta spus
Ceea ce spui tu, cu colectarea de semnaturi pt. o initiativa legislativa se refera la procedura in care o lege (sau o modificare) vine din INITIATIVA cetatenilor – dar mai exista si alte variante
Exista varianta in care un grup suficient de mare de persoane il conving pe Ministrul Culturii (sau pe cineva din MCPN) ca legea e o idiotenie – si atunci, initiativa poate veni din Guvern (daca “colegii” din Guvern inteleg ce le zice ministrul – in caz ca le zice); mai exista varianta in care fiecare face lobby la parlamentarul sau (si atunci initiativa poate sa vina din parlament, fie de la un partid fie de la un singur parlamentar) samd.
Ideea e: se ADUNA totusi destui arheologi cat sa scrie o scrisoare / petitie sau sa mearga la MCPN sa ii explice ministrului sau altceva de genul asta?
Ca voi pareti MULT mai autisti si mai delasatori (e drept ca e mult mai “boem”, “artisitc”, “interesant” – si mult mai comod si putzin riscant – sa jelesti / barfesti la o bere decat sa faci ceva concret) decat noi, astia cu “mediul” – care, ORICAT nu ne-am suporta in particular (asta se intampla intre oameni, ei fiind diferiti) totusi, atunci cand apare o problema “de mediu” ne coalizam destul de binisor
Codruta spus
LOL, ce o sa ma distreze jelaniile celor de la Institele de Cercetare (daca n-o fi doar unul singur) si de pe la Facultatile de Istorie (or mai fi existand? oricum: cui folosesc ele? – ca Presedinte ajungi si daca inveti mai putin si mai prost, Base dixi) cand or sa vada ca vor “contracte” si LEGAL, vor capata o p**a!
E rasplata binemeritata pentru teleintelectualu’ lenesh, care mereu se uita dispretuitor la “galagiosii” care protesteaza!
Asta, pentru ei! – pentru MNIR este rasplata ca face pe placu’ mafiotilor lui Base, in privinta descarcarilor de sarcina de la Rosia Montana (si, probabil, nu doar aici).
Din CE contracte or sa-si mai faca rost de bani “privati” Facultatile? Pai… poate le da si lor RMGC (si alti “Mareti Investitori”) vreo faramiturica – ca “sponsorizare”… bineinteles, cu conditia ca “in public” sa aiba si ei o atitudine mai “conforma”, ashaaaa… >:)
romanianarchaeology spus
E și ăsta un punct de vedere – eu totuși nu aș lega modificarea asta legislativă de Roșia Montană. Mi-e greu să văd asta ca pe vreun fel de răsplată – mai ales că din câte știu eu situația cu RM este încă indecisă.
Iar marea problemă nu mi se pare atâta lipsa “contractelor” (există granturi de cercetare care nu presupun săpătură arheologică) ci faptul că citind modificările în litera lor (și în interpretarea pe care ar da-o majoritatea juriștilor probabil) este interzisă cercetarea arheologică (evident, cea de teren!) aproape tuturor celor care tocmai asta sunt meniți să facă.
Eugen S Teodor spus
Iaca aflu din vecini ceva ce ar fi trebuit să aflu la servici. Oricum, Florela, ai avut dreptate atunci când suspectai că exagerezi. Legea referindu-se la atribuirea contractelor de prestări servicii, se adresează doar arheologia preventivă (pentru care DEJA Comisia de Arheologie şi-a pierdut atribuţiile, remeber?). Nu am auzit ca Histria să se atribuie prin SEAP.
Ce să zic?… Este încă o boacănă legislativă promovată de MCC (sau cum s-o mai fi numind), şi nu este singura de la sfârşitul anului 2010. Dacă situaţia MNIR ţi se pare prea… înfloritoare, pot să-ţi aduc alinare: ca efect al noilor reglementări legale, MNIR deja a pierdut două şantiere sistematice, şi sunt pe lista de aşteptare şi altele. Ce să facem şi noi?… Arheologie preventivă.
Acea prevedere cu “alte instituţii muzeale legal abilitate” nu se poate referi la altceva decât la muzee care au personal acreditat. Ce altceva?… Eliminarea Institutelor de Arheologie din lista potenţială a contractorilor este, într-adevăr, o boacănă, dar de ce ne mirăm?… De câte ori trebuie, Angelescul mai arată cuiva o pisică (care miaună din clasici: Voi nu mă vreţi?!…). Poate “le vine mintea la cap”.
Cât despre Facultăţile de Istorie, cărora le plângeţi de milă… Ce contracte au avut ele anterior?… Eu nu cunosc decât eventual subcontractări (la Roşia Montană, da!). Dar unde, în ce ţară fac Universităţile cercetare preventivă?… Că nu îmi aduc aminte…
romanianarchaeology spus
Sunt convinsă ca în intenție a fost vorba evident de cercetările preventive. Nu-mi imaginez că de la bun început s-a vrut monopol asupra tuturor cercetărilor.
Dar textul a iesit asa!
Iar un avocat/jurist/judecător garantat nu pricepe diferenta între cercetare sistematică și preventivă – așa cum nu a priceput nici autorul/autorii textelor (vreun jurist din guvern). La fel cu muzeele legal abilitate – interpretarea legii se face de către oameni care cunosc în general doar legea (adică litera ei!) nu subtilități ale altor domenii.
Nu, șantierele sistematice nu se atribuie prin SEAP, nici cele preventive. Dar șantierele sistematice sunt finanțate din bani publici – deci intra exact sub incidența articolului de care vorbim !
Am să te dezamăgesc – boacăna legislativă nu este promovată de MCPN (dacă ar fi trecut pe acolo măcar nu ar mai fi existat neclaritățile acestea). Este promovată exclusiv de Guvern, Parlament etc – și de fapt putem verifica cred pe site-ul Camerei deputaților cine a propus modificările. Sigură sunt însă că MCPN nu a fost întrebat – cineva de acolo s-ar fi sesizat că este o încălcare a OG 43/2000.
Așa că nu înteleg ce legătură are M. Angelescu cu asta… să amenințe pe cine ca să i se dea ce cui? este oarecum ilogic, nu?
Ca să înteleg – dacă MNIR a pierdut două șantiere sistematice în compensație trebuie să ia toate preventivele? Adică – dacă articolul s-ar referi strict la preventive si strict la cele peste o anumită sumă și doar din banii statului, totul ar fi corect?
PS – de exemplu Universitatea Alba Iulia are cercetări preventive proprii. La fel Institutul de Arheologie din Cluj. Și mai întreb încă o dată – unde este cuvântul “preventive” în textul asta legislativ???
Eugen S. Teodor spus
Dragă Florela
Susţii că MCC (sunt bătrân şi nu mă mai adaptez la schimbarile sezoniere de titulatură) nu are nici o implicare în respectivul act normativ, dar sugerezi, în continuare, că MNIR ar avea. Cine este iraţional?
Că Universitatea din Alba Iulia a avut contracte de arheologie preventivă – este absolut lăudabil. Ştiu universităţi din străinătate care au ca obiect de studiu materii de acest gen (adică nu “arheologie” în general), situaţie în care, desigur, nu ar strica nici aplicaţii în teren. Doar că nu am auzit universităţi din România care să facă aşa ceva (ceea ce nu înseamnă că exclud că ar exista). Ceea ce am spus eu este, în esenţă, că excluderea universităţilor din acest gen de activităţi nu mi se pare o problemă în sine, câtă vreme ele pot face “practică” prin sub-contractare. Rolul lor fundamental este totuşi acela de a produce arheologii de mâine, dar acest lucru se realizează, cel mai firesc, pe şantiere de arheologie sistematică (încă nu am înţeles silogismul prin care universităţile ar pierde acest lucru).
Refuz cealaltă discuţie, lansată de “un coleg”, despre minorităţile naţionale, fiindcă este mult prea… hazlie. Hai să rămânem sobri!
romanianarchaeology spus
Până la urmă m-am uitat pe site-ul Camerei Deputaților și am găsit textul OG inițial – http://www.cdep.ro/proiecte/2010/600/00/6/oug606.pdf
Motiv pentru care pot să susțin că Ministerul Culturii chiar nu are nicio legătură cu acest text.
Cât despre legătura cu MNIR – evident că nu am cum să o dovedesc, eu mă întreb doar de ce este singura instituție nominalizată, de ce nu-s toate cele subordonate ministerului, de exemplu…
Parerea mea – nicio universitate și niciun institut să nu fi câștigat vreo licitație până acuma, asta nu cred că dă dreptul cuiva să-i excludă din start de la orice șansă.
Codruta spus
“nicio universitate și niciun institut să nu fi câștigat vreo licitație până acuma, asta nu cred că dă dreptul cuiva să-i excludă din start de la orice șansă.”
Absolut corect!
Vasile Cotiugă spus
Evident, la noi, cine ajunge in frunte are comportanentul minoritatilor hulite de francezi, adica sa-si omoare confratii!
Ma intreb, oare cel care a facut propunerile pentru acest ordin si modificarea lui, unde a deprins meseria de arheolog? La gradinita? La scoala primara? Deci, universitatile, care au menirea de a forma arheologi, cu academicieni si profesori care conduc doctorate in arheologie, nu mai au voie sa faca sapaturi arheologice, iar un muzeu oarecare din tara, fie si judetean, unde nu exista niciun doctor in arheologie, este mare institutie de cercetare arheologica!! Halal tara!!
Si ca sa raspund unui confrate! Sunt universitati care fac arheologie preventiva!! Sunt universitati (Iasi, Alba Iulia, Targoviste) care sunt dotate cu echipamente de prospectare arheologica, dar care sistematic sunt excluse din cercetarea arheologica romaneasca preventiva pentru ca vorba aia, de ce sa ingras pe altul, cand ma pot ingrasa doar eu!!
Cosmin Suciu spus
Despre faptul ca numai universitatile si institutele de cercetari ale Academiei Romane sunt scoase din joc vorbeste si un ordin aberant semnat de MINISTRUL CULTURII, “ORDIN nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea Procedurii de acordare a autorizatiilor pentru cercetarea arheologică alta ordonanta a guvernului” care incalca flagrant orice legislatie pe concurenta, drept la munca a personalului atestat de minister. Adica MCC acorda autorizatii doar “institutiei organizatoare” si citez…
Art 1. alineat 2. În sensul prezentei proceduri, prin institutie organizatoare a cercetării arheologice, denumită în continuare institutie organizatoare, se întelege institutia de PROFIL MUZEAL care are calitatea de proprietar, administrator sau titular al altor drepturi reale asupra terenului pe care se află situl arheologic ori care este solicitată să efectueze cercetarea arheologică pe terenuri aferente unor obiective investitionale.
(alineat 3) În cazul în care cercetarea arheologică vizează situri arheologice, zone cu patrimoniu arheologic reperat sau situri arheologice din zonele de interes arheologic prioritar situate pe terenuri proprietate privată a unor persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, are calitatea de institutie organizatoare muzeul judetean al unitătii administrativ=teritoriale pe care se află situl arheologic.
nu mai dau si alineatul 3 dar este pe situl oficial al ministerului care chiar stia ce face…. de unde pana unde au muzeele drepturi patrimoniale ?
as fi chiar curios cate muzee au Codul CAEN 72 care face referire la Cercetare dezvoltare.
legea in culpa o gasiti aici http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCP-2562-2010-AutorizArhg.pdf
Codruta spus
Asta, apropo de cearta aia din Braila, dintre Stanica Pandrea si o persoana care avea nevoie de o descarcare (de altfel, simpla) de sarcina
http://www.medievistica.ro/texte/arheologie/starile/ReclamatieBraila.htm
Nu inteleg: de ce ar fi mai “corect” monopolul instituit la nivel de unitate teritoriala administrativa – decat cel de la nivel de tip de institutie?
romanianarchaeology spus
Niciun fel de monopol nu este corect.
Dar ordinul de ministru la care ne tot referim aici și care ne îndepărtează de la subiect nu instituie monopolul teritorial.
Stabilește în mod legal ceea ce până acuma în general era stabilit prin cutumă.
Codruta spus
Si de ce, daca era “cutuma” (si era proasta!!!) trebuie facuta o lege ca sa o legalizeze?
In Romania este “cutuma” si ca “femeia batuta e mai buna” – asta inseamna ca ar trebui scoasa o lege pentru ca bataia sa fie ceva “legal”?
romanianarchaeology spus
Este foarte interesantă o discuție pe OMCPN 2562/2010 și dacă o să am timp chiar imi doresc să postez mai multe aici.
Dar ordinul respectiv NU INTERZICE cercetarea arheologică institutelor sau universităților.
Instituție organizatoare poate fi orice fel de instituție (nu sunt excluse neapărat nici firmele private!!!) cu condiția unui protocol.
Protocol care a existat și până acuma și care trebuie să se refere în principal la situația materialelor arheologice descoperite în săpătură și la măsurile de protecție a sitului respectiv (care firesc mai ușor ar fi să fie aplicate de instituția mai apropiată din pdv geografic de locul respectiv).
Nu neg ca și în această situație pot exista abuzuri. Nu spun că ordinul Ministerului Culturii este perfect. Recunosc că există unele lucruri forțate și din nou formulări ambigue. Și sunt deschisă la orice fel de discuții referitoare la respectivul ordin.
Doar că vreau să subliniez – semnalarea mea se referă la un articol dintr-o altă lege, articol care aplicat poate interzice oricui cercetarea arheologică (deci nu mai vorbim de condiții, de protocoale, de proiecte etc).
Emilia spus
Dragii mei,
O lege se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu celelalte existente in acel moment privitoare la chestiunea data.
Or, aceasta noua lege nu abroga prevederile Ordinului nr.2562 cu privire la procedura de acordare a autorizatiilor de cercetare, art. 1, alin. (4) care prevede ca ,,in cazul in care institutia abilitate nu asigura organizarea si finantarea santierului arheologic acesta transfera obligatiile altei institutii cu profil muzeal, institutii de cercetare sau unei institutii de invatamant superior,,.
Prin urmare nu vad care este problema.
Si, in arheologie se va merge intotdeauna pe mica intelegere, prietenie si simpatia dintre arheologi. Nici o lege nu va schimba spiritul de ,,bisericuta,, din arheologia romaneasca.
Emilia Corbu
Vasile Cotiugă spus
Mica intelegere si prietenie intre arheologi….
Nu ar fi mai bine sa fie un cadru legal corect, in care sa ne respectam colegial?
O universitate, unele cu peste 100 de ani de cercetare arheologica, pentru a face sapaturi arheologice undeva in tara trebuie sa aiba acceptul unui muzeu judetean, care nu are niciun doctor in arheologie!! De ce?
De ce nu s-a trecut in lege doar obligatia de a anunta deschiderea unui santier arheologic, NU CONDITIONAREA deschiderii santierului de acceptul muzeului judetean!!
Andrei spus
Stimate coleg, Exista in insitutiile muzeale din aceasta minunata tara arheologi acreditati cu titlul de expert, fara insa a fi si doctori in arheologie… a se vedea conditiile de acreditare in Registrul Arheologilor ante 2004
Cosmin Suciu spus
Da Emilia,
ai dreptate exista acel paragraf dar tu esti la licit
Cosmin Suciu spus
esti la licitatie pentru un proiect cu muzeul judetean care este concurentul tau !!!!
LIPSA crasa de concurenta, in care autoritatea care reglementeaza jocul pe piata libera (suntem in UE totusi) are interese comerciale majore. Automat se creeaza monopol, si unde este monopol este coruptie, salarii mici , preturi mari si de ce nu incompetenta!
romanianarchaeology spus
După câteva ore văd și eu în ce parte a luat-o discuția.
Eu v-am semnalat un lucru care legalizează după părerea mea monopolul în arheologie. Poate că nu este atât de grav precum am prezentat – dar mi se pare că deschide calea unor abuzuri grave.
A nominaliza o instituție într-o lege și a le elimina pe celelalte mi se pare abuziv și nedrept. Și cred că în final toată lumea va avea de pierdut
Pe de altă parte – vreau să subliniez foarte clar un lucru – OMCPN 2562/2010 (cel cu autorizatiile) – nu instituie vreun monopol!
Da, un muzeu/institut/universitate sunt obligați să facă un protocol cu instituția județeană – dar asta nu înseamnă decât o prevedere în primul rând pentru protejarea sitului și valorificarea materialelor. De fapt aceasta este o cutumă practicată de multi ani – azi legiferată.
Diferența majoră între ordin și acest articol de lege este că prin ordin (la fel ca prin OG 43) nimeni nu vă interzicea să faceți cercetare de teren. Nimeni nu v-a contestat drepturile științifice asupra unei săpături. O văd mai mult ca pe o măsură de organizare administrativă a șantierului, nu altceva.
(dacă o sa am timp o să detaliez “marea problemă” a protocoalelor așa cum o înteleg eu).
Pe scurt – ordinul dat de Ministerul Culturii este una iar articolul din modificarea OG 34 (cu care MCPN nu are nici o legatura) este cu totul altceva.
Observ că mereu se pune problema între cei angajați la muzeele județene și cei din universități/institute. Eu cred că este loc pentru toată lumea. Și mai ales sunt convinsă că niciunul nu este mai prejos ca altul și ca suntem/sunteți toți parte din același câmp.
Reacția la un asemenea gen de abuz nu ar trebui să fie să ne acuzăm unii pe alții (nici măcar pe arheologii de la MNIR – pentru că sunt convinsă că nu ei vor să se erijeze în singurii practicanți de arheologie contractuală din România).
Codruta spus
Pai, MNIR TREBUIE sa faca “arheologie preventiva” peste tot, pentru ca si-a DOVEDIT lipsa de interes fatza de “arheologie” ca atare si capacitatea totala de a da rezultate ale studiilor in favoarea “investitorilor”, fara nici cea mai mica jena, mustrare de constiinta sau – NA! – “etica profesionala”!
Trebuie sa inceapa o gramada de santiere de autostrazi – va amintiti cum se plangea Berceanu ca “se impiedica de cioburi”? Parca chiar aici, pe blog s-a mentionat ceva in legatura cu asta… >:
Ei! o sa vina MNIR, obediant ca de obicei, ca o floricica, si dupa ce o sa ia o gramada de bani de la CNADR, o sa iasa pe tapet cu rezultatul “care trebuie”, in deplinul dispretz al “adevarului” sau (ca sa vorbesc pre limbajul cercetatorilor) al orice ar insemna “rigoare stiintifica”!
Si “autostrazile” sunt numai o bucatzica de “parfum”! Poate stie cineva CE “cercetare” s-a facut pentru “parcurile eoliene” din Dobrogea (!!!) – nu de alta, dar aici, la mine, ma confrunt si eu cu niste probleme legate de astfel de “parcuri”, de SIM facute “pe genunchi” sau – SI mai rau! – cu “copy / paste” samd.!!!
Mai vin “hypermarketuri”, “mall-uri”, extinderi de aeroporturi samd…
Trebuie sa aiba “monopol” cineva cu limba lipita TARE tandru de c*rul paros (si cam nespalat) al “Puterii”! >:
Si care… sa fie si intr-o relatie extrem de tandra cu sponsorii prncipali ai to’arashilor din Guvern si nu numai (aici, revin la RMGC, asa-zisii “investitori” de la Rosia Montana – n-or fi ei singurii din tzara asta, insa sunt printre cei mai buni “cotizanti”)
q.e.d.
moko spus
Ha Ha Ha! … inteleg jalea ce a cuprins pe unii.Se cam termina cu suveicile care au functionat pana acum in arheologia preventiva de se ajunsese ca o agentie imobiliara sa faca arheologie la autostrada Banatului si o firma de papetarie la centura ocolitoare a municipiului Constanta.Din punctul asta de vedere este de preferat sa le faca MNIR .
romanianarchaeology spus
Întotdeauna este de preferat ca banii să se împartă la mai puțini decât la mai multi.
Au spus unii – concurență, drepturi, legislație UE ??
Vai, doar suntem în România anului 2011, de unde atâtea ?
Pe de altă parte, nu este firesc oare ca în aceeași Românie a anului 2011 decât să scape un vinovat (chipurile firma de papetărie?!) mai bine să moară 100 de nevinovați (institutele, universitățile, muzeele)
andrei surtea spus
moka … eu cred ca esti un student frustrat dat afara de pe vreun santier al “autostrazii Banatului” ori chiar nu ai habar cine a sapat la “autostrada Banatului” si sub ce forma contractuala, pentru altfel nu te-ai baga in seama asa ca …
cat despre MNIR sa ramana la santurile din centrul micutului Paris, ca si-au demonstrat valoarea in nenumarate randuri!!!
Eugen S. Teodor spus
O generaţie crescută pe “forum”… Desigur, vorbeşte (adică doar vorbeşte) despre orice, înjură oricum, judecă pe oricine.
Regret că am intrat în ciorba aceasta. Promit că nu mai fac. Înjuraţi pe cine vreţi, cum doriţi, când doriţi. Este singurul lucru pe care doriţi să-l faceţi. Cum ar putea cineva să vă ia un astfel de “drept”?
Doar că este jalnic: un nebun aruncă o piatră, iar micii înţelepţi fac concurs de “compuneri”!
moko spus
Papetarie si optica medicala ca sa fiu ,”chipurile”,corect.
Codruta spus
Pai, prin 2004, si furnizorul de Internet (sau administratorul retelei) MCC era o firma care se ocupa de importul de tehnica medicala (in principal) si de unele produse medicale – coincidenta?
O fi aceeasi firma? MOR de curioasa care-i combinatia – oricum, eu ma refer la 2004 pe vremea guvernarii (inca) Nastase
romanianarchaeology spus
Domnul sau doamna Moko se referă probabil la vreo firmă care a câștigat vreun contract de săpătură.
Nu știu nici cum se numește firma, nici la ce contract se referă și nici nu-s prea sigură că există o asemenea firmă.
Bănuiesc că pentru deturnarea discuției era bun orice subiect, nu?
Că doar argumente în favoarea monopolului în afară de cele gen – “și voi ați bătut negri” nu există…
Codruta spus
Pai, nu stiu daca e “deturnare” – dar pana la urma eu nu vad neaparat ce importanta are care este “domeniul principal” al firmei! Mie mi s-ar parea normal ca firmele / institutiile care vor sa faca sapaturi sa se “autorizeze” pe niste intervale de timp (asta nu pot sa apreciez cat, poate voi arheologii stiti mai bine) in functie de CUM indeplinesc anumite conditii, specificate foarte clar si, sa zicem, “masurabile”. Cum ar fi: au specialisti autorizati? Au logistica? Au [...aici completati voi...]? Au “istoric” bun / prost?
Asa cum la “mediu” exista firme / persoane care sunt autorizate sa faca SIM (aici incerc eu sa ma lupt, de cativa ani buni, sa obtin niste criterii mai “valabile” – adica, nu POTI, mai frateeeee…!!! sa spui ca faci X analize de cutare tip, la cutare pretz, in conditiile in care numai SUBSTANTELE pentru analizele alea – manopera scl.nu le mai socotesc – costa mai mult decat pretul declarat de tine, al analizei in sine!!!).
In felul asta – si cu niste proceduri la fel de transparente de contestatie si cu stabilirea foarte clara a unor sanctiuni, nu prea vad CE importanta ar mai avea “cine” face sapaturile! Important e sa le faca CORECT!
In sensul asta (ma refer la “sanctiuni”) nu inteleg CUM de mai este admis MNIR la sapaturi, cand au dat ASA fusereala cu rapoartele pentru Rosia Montana!
Sa ma mai refer la… na! necropolele fusherite “la comanda politica” de pe traseul Bechtel? Astia chiar cred ca NU se stie?
Domnul acela care se dadea jignit presupun ca era de la MNIR – da’ banii… vorba cuiva: moneiii, moneiii… au fost BUNI, nu? Banii n-au miros, n’asha?
Asa ca… facem pe mimozele, nuuu…? >:)
romanianarchaeology spus
Recitind toate comentariile de astăzi mă văd nevoită să mai precizez o dată:
- articolul care nominalizează explicit MNIR și o face (citind în litera legii) singura instituție care mai are voie să facă cercetări arheologice în România, se găsește în Legea 278/2010 – lege aprobată de Parlamentul României și care are drept scop aprobarea OUG 76/2010 ce aduce ultimele modificări la OUG 34/2006 – adică pe românește – vorbim despre Legea achizițiilor publice. Aceasta nu are nimic de a face cu Ministerul Culturii, în nicio etapă a procesului legislativ Ministerul Culturii nu a fost consultat, așa cum de altfel se poate verifica pe site-ul Camerei Deputaților.
- OMCPN nr. 2562/2010 emis de Ministerul Culturii și privind aprobarea procedurii de acordare a autorizațiilor de cercetare arheologică, nu interzice în nici un fel institutelor de cercetare, universităților sau muzeelor drepturile de cercetare. Impune doar existența unor protocoale de cercetare (de altfel această obligație fiind în Regulamentul Săpăturilor Arheologice încă din anul 2000)
Emilia spus
Draga Florela,
Asa cum am spus, repet, legile se aplica in corelatie la un caz concret. Doar juristii prosti stau atarnati de o singura lege.
Ordinul acela privind autorizatiile de cercetare a fost dat pur si simplu in consonanta cu legea administratiei locale si pentru ca Ministerul Culturii sa se spele pe maini de bani de sapatura.
A pasat obligatia muzeelor judetene care oricum sapau pe banii bugetului local. Dar v-ati intrebat cum scoteau muzeele judetene bani pentru salarii, cercetare, intretinerea cladirii in conditiile in care legea prevede ca sunt institutii care se autofinanteaza? Si legea cu autofinantarea e data de 10 ani si nimeni nu a contestat-o. Asta in timp ce bibliotecile, centrele culturale, centrele de creatie sunt finantate integral de la buget. Muzeele judetene au dreptul doar la finantare partiala de la bugetul local.
Nimeni nu a protestat. Insa efectele se vad in conflictele dintre directori si personalul de specialitate din muzee. Multe Consilii Judetene se comporta ca fostele Comitete de cultura.
Singura sursa de autofinantare pentru muzeele judetene- sapaturile de salvare. Acum vad ca si astea trebuie date altora pentru ca bag seama ca doctorii in istorie din universitati sunt mai doctori decat cei din muzee. Le curge stiinta prin piele si aroganta pe nas.
Pt. Vasile,
Exista muzee judetene care au si patru doctori in istorie si arheologi experti.
Vasile Cotiugă spus
Draga Emilia (poate ar fi bine sa-ti dai numele intreg, ca sa stim cu cine vorbim!),
Eu nu am spus ca nu exista muzee unde activeaza si doctori in arheologie, istorie sau in orice alt domeniu!! Eu am spus ca sunt muzee unde nu exista niciun doctor in arheologie, iar directorul este pus politic de catre Consiliul Judetean!! Iar ei ar trebui sa decida daca am sau nu voie sa fac cercetare arheologica in judet!!
Ei, mie mi s-a intamplat ca pe o cercetare preventiva sa mi se spuna de catre Muzeul Judetean ca nu am ce cauta in judetul lor, de parca ar fi fost pamantul lor!! Este posibil asa ceva? Daca tu spui ca asa trebuie, atunci inseamna ca avem o mare problema, care se reduce la ORGOLII!
Draga Emilia,
nimeni nu te-a oprit sa candidezi la un post universitar! Dar mie mi se interzice acum sa fac o cercetare fundamentala daca nu am acceptul unui muzeu judetea! Si, din pacate, in unele muzee sunt si oameni orgoliosi!!
Cat priveste cu stiinta care curge prin piele, ai dreptate aici!
Cu aroganta sa stii ca tine de om! Si, pana la urma, este umana!! Problema este sa fii si bazat atunci cand ai o aroganta! Si crede-ma, sunt multi care pot fi aroganti cu unii! Cum pot fi aroganti si cei din muzee, adica sunt oameni de mare calibru intelectual si chiar si lor le curge stiinta prin piele!!
Codruta spus
Da’ siturile respecta limitele administrative?
Adica: nu s-a intamplat niciodata ca un sit sa fie in 2 sau chiar 3 judete (limita dintre ele sa treaca prin sit)?
Ma gandesc ca oamenii aceia, din antichitate (sau chiar din Evul Mediu, poftim!) habar nu aveau de Maretul Conducator care avea sa vina (Ceausescu, pe vremea caruia s-a facut actuala imparteala administrativa)…
Si chiar daca acum nu se cunosc: exista vreo garantie ca situatia asta n-o sa apara? CUM se va proceda, atunci?
romanianarchaeology spus
Pentru toate comentariile:
Rugamintea mea este să nu mai deturnați discuția.
Am semnalat o prevedere legislativă aberantă și singurul lucru care acuma mi se pare important este dacă câmpul nostru poate avea sau nu o reacție la asta. Nu neapărat o reacție pe internet (de aceea mulțumesc și pentru sfaturile de ieri – lobby la parlamentari, petiții).
Altfel pentru a discuta ordinul de ministru privitor la autorizații sau alte probleme privind legislația arheologică există chiar pe blogul acesta alte subiecte iar o critică a ordinului găsiți pe blogul d-lui Țentea (arheologie.wordpress.com).
Pe scurt însă, să dau niște răspunsuri (ultimele) cât mă pricep:
- cred că nu există persoană implicată în arheologie care să nu dorească legi clare. Ar fi în avantajul tuturor. Cele poate două sau 3 persoane care nu doresc asta nu cred că se pot numi arheologi.
- nu am văzut în ultima vreme muzee prăfuite și care mai bine să fie desființate. Eu știu în schimb o grămadă de muzee și de oameni de acolo care pe lângă cercetare se străduiesc să facă și multe pentru promovare, pentru public.
- habar nu am și nu pot să cred – atâta timp cât nu este dovedit altfel, că arheologii de la MNIR sau din alte instituții ar fi distrus vreodată patrimoniul sau ar fi dat descărcări din birou. Nu discut aici pe bârfe sau impresii.
- problemele administrative cu siturile din mai multe județe întotdeauna au fost rezolvate ori prin împărțirea sitului în două/trei șantiere distincte ținute fiecare de către o instituție, ori una din instituții a preluat cercetarea și a subcontractat cu celelalte. Nu este aceasta o problema.
- cutumă în drept înseamnă tot o prevedere legală dar care nu este scrisă nicăieri. Nu are valoare atât de mare ca o lege dar este considerată tot izvor de drept (cine are studii juridice poate explica mai bine).
Existența în general a protocoalelor de cercetare nu este deloc proastă, situațiile și felul în care trebuie să fie încheiate probabil sunt discutabile în multe cazuri – dar vă repet sugestia mea – există un blog pe care acum se dezbate exact acest ordin al ministrului culturii.
Codruta spus
Juristii chiar sunt prosti!
EXACT la fel cum voi nu vreti ca legile sa fie simple, clare, sa incurajeze competitia si concurenta – si exact asa cum voi nu aveti chef sa protestati (de ce sa va bateti voi capul?) FIX la fel, nici ei n-au chef sa-si bata capul! Or sa aplice legea in litera ei, in spiritul cel mai rudimentar – sau, daca vor fi “stimulati”, o vor aplica in sensul “stimularii”!
Nu a zis nimeni pe aici sa fie excluse muzeele de la cercetare – ceea ce s-a cerut a fost ca cercetarea sa NU fie facuta doar de muzee! De ce interpretati rauvoitor ceea ce spun altii?
Daca muzeele sunt ATAT de bune la “cercetare”, pot foarte bine sa castige o competitie corecta! Daca nu, nu! Eu personal nu sunt ingrijorata nici daca unele dintre ele or sa dispara de tot! Practic (cu foarte putine exceptii) majoritatea muzeelor din Romania sunt doar niste depozite prafuite de vechituri, pazite de un personal chiar si mai prafuit decat vechiturile alea. NU ACESTA e rostul unui muzeu! Daca-i p’asha, sa incuie depozitul – si sa faca economie de bani la buget!
romanianarchaeology spus
@Emilia, Vasile
Observ că ne-am îndepărtat cu totul de la discuție.
Nu importă dacă universitățile sau muzeele sau firmele private sau cine vreți voi au doctori mai doctori și cercetători mai cercetători.
Oameni buni – sunteți toți în același domeniu!
Sunteți toți arheologi – mai buni, mai răi, mai învățați sau mai puțin. Aveți tot dreptul din lume să aveți orgolii, aveți tot dreptul din lume să vă considerați deasupra celorlați, dar vă rog întelegeți – ce v-am semnalat eu vă lovește pe toți! Inclusiv pe domnii angajați ai MNIR care acum bănuiesc că stau liniștiți.
(așa cum spunea dl. E. Nemeth pe Facebook – “când îți tai craca de sub picioare cad și cei de pe partea cu prune, la fel ca și cei de pe partea fără prune”)
Dacă nu putem acuma să avem o reacție comună, nu o vom avea niciodată (vă dați seama ce râd inițiatorii modificării din lege când citesc aici cum discutați dacă muzeele județene sau universitățile ar fi mai în drept să ia cercetările de salvare… nu le va lua nimeni de acum încolo – doar MNIR!)
Aveți fiecare dreptate – universităților și institutelor (făcând abstracție de L278/2010) le era oricum mai greu să obțină contracte de cercetare preventivă (din cauza obligativității protocoalelor), muzeelor locale și județene le este mai greu să se finanțeze fără cercetări de salvare.
Emilia spus
Da, Florela, ai dreptate! Dar, ce crezi tu ca se mai poate face cand legea a fost deja promulgata?
romanianarchaeology spus
Păi s-ar mai putea face multe:
- petiții către ministerele implicate și parlament
- mai ales lobby pe lângă parlamentari, pentru că legea poate fi modificată la propunerea parlamentului sau guvernului.
Asociațiile de arheologi existente ar trebui să inițieze asta. Ar trebui să se implice toată lumea. Nu mai e vorba aici de un memoriu către Ministerul Culturii (cum a fost în cazul cu institutul de arheologie preventivă de acum 2 ani).
Bineînțeles nu este ușor de modificat o lege votată în Parlament. Iar procedura ar dura cel puțin 6 luni.
Important însă mi se pare că se pot găsi soluții…
Emil Lupu spus
Mă întristează lipsa quasigenerală de reacţie a arheologilor români faţă de logica legislativă ce ne este aplicată.
În primul rând: toate normele legislative în arheologie, exceptând „Codul deontologic profesional”, consideră ca subiecte de drept „instituţia”, „situl” şi „patrimoniul arheologic reperat”.
Din câte observaţi, subiectul neglijat este „arheologul”, cu defectele şi calităţile lui, constituite numai prin efortul său personal. El este cel acreditat, conform Registrului Naţional al Arheologilor, să solicite autorizaţie de săpătură, lui îi este eliberată, el munceşte, el supune avizării sau oprobriului raportul de săpătură. În subsidiar, formularul autorizaţiei îi cere să precizeze date contractuale, peste tot considerate confidenţiale.
Pe drept cuvânt, stimaţii mei colegi, merituoşi cercetători şi profesori din facultăţi, institute, ONG-uri sau firme private, sunt acum afectaţi de faptul că nu au dreptul să fie „jucători” activi pe o piaţă a muncii şi a iniţiativelor economice, dacă nu activează la MNIR sau un muzeu departamental.
Cine este de vină? M-aş întoarce cu vreo 10 ani în urmă când, un ordin al ministrului Caramitru instituia Registrul experţilor autorizaţi: acesta funcţionează şi conţine specialişti şi experţi veniţi din rândul arhitecţilor, inginerilor, istoricilor, arheologilor, artiştilor plastici. Reacţia imediată a unui mare grup de arheologi, ce nu aveau ca specializare cercetarea Evului Mediu şi care simţeau că orizontul lor de activitate se va restrânge doar la epocile pentru care erau specializaţi, a fost înfiinţarea Registrului Naţional al Arheologilor. Cele două registre nu se exclud reciproc ci, mai degrabă aş putea spune că ultimul îl „palmează” pe primul la obţinerea dreptului de cercetare arheologică. Rezultatul? Persoane cu pregătire de geologi, filosofi, filologi, ingineri sau mai ştiu eu ce, din simplul fapt că sunt înscrişi acum în Registrului Naţional al Arheologilor şi lucrează la muzee departamentale, efectuează cercetări subsumate restaurării unor monumente istorice, deoarece legislaţia arheologică nu consideră Registrul specialiştilor atestaţi MCPN.
Aţi spune că plâng pentru soarta Registrului specialiştilor atestaţi MCPN, deoarece eu lucrez în instituţia care găzduieşte atestarea. Nicidecum. Fac apel la asta deoarece, la fel ca şi UNRMI sau Corpul arhitecţilor, aici nu este atestată instituţia în care lucrează persoana, ci persoana cu pricina. Astfel, respectiva persoană îşi poate „plimba” şi exercita competenţele câştigate de una singură, acolo unde doreşte.
Nu este cazul arheologilor. Suntem singura breaslă prost plătită, dezorganizată, fără coeziune profesională, oripilată de ideea de arheologie contractuală. Toate celelalte bresle au drept de liberă practică, doar noi nu. Peste tot, măcar declarativ şi legislativ, funcţionează libera concurenţă, doar la noi nu. Anatema care ne urmăreşte este cea a furtului şi comerţului cu obiecte de patrimoniu. În schimb propăşesc în domeniu firme de profil.
Aşadar, ce este de făcut? Trebuie modificată legislaţia noastră, punând ca subiect de drept arheologul, competenţele lui, liber să acţioneze oriunde pe teritoriul ţării, în concurenţă cu alţi colegi de breaslă. Doar atât.
Mircea spus
Am trimis o reactie la adresa ordinului cu pricina al Ministrului. Nu ma astept la vreun raspuns, dar va asigur ca voi lupta. Pentru anularea lui. In fiecare zi. La toate nivelurile din tara si din afara. Poate nu voi reusi, dar macar am incercat. cel care il vor aplica in orb, sper ca vor fi vreodata pedepsiti. desi in tara lui Base Voda, este o gluma proasta.
Domnule Ministru,
Va scriu aceste randuri cu amaraciunea ca dupa 17 ani de munca si lupta pentru salvarea si punerea in circuit stiintific a celui mai important sit arheologic de pe actualul terioriu al Bucurestilor (nu ceea ce vedeti dvs. la tv), ordinul dvs. privind transferul competentelor organizatorice la nivelul muzeului municipal ar putea pune capat unui proiect de succes, cu 5 carti si peste 25 de articole publicate (peste 1100 de pagini) cu granturi de cercetare ale Minsiterului Culturii si Ministerului Educatiei si Cercetarii. Este unul dintre foarte putinele situri arheologice din Romania acre nu doar au o serie de volume (in memorie am acum doar Histria), dar chiar au si toate cercetarile publicate LA ZI! IAR PENTRU ACEASTA INDRAZNEALA RESPONSABILUL STIINTIFIC TREBUIE PEDEPSIT, ADICA DEMIS… FOLOSINDU-SE DE ORDINUL DVS.
Nu am fost invitat la taieri de panglici, nu am fost chemat la sedinte festive la Minister. Nici nu mi-am dorit. Dar membrii Comisiei Nationale de Arheologie si functionarii din Directia Monumente Istorice din Minister cunosc indeaproape lupta mea, ca o ciudatenie a unui sistem, IMPOTRIVA ACELUIASI SITEM. In Romania lucrurile bune au si ele, din pacate, un final…
In anul 2004, cand autoritarile locale si ministeriale uitasera sa puna pe harta Bucurestilor situl arheologic de la Bucuresti-Militari Campul Boja, am facut greseala de a lupta impotriva sistemului. In urma insistentelor mele personale, fara a avea suportul Muzeului Municipiului, a nenumaratelor referate, am reusit sa salvez situl care a dat numele culturii Militari-Chilia, pentru Muntenia in epoca romana. O cultura care era in tratatul de istorie era neglijata de cei platiti din buget pentru a proteja patrimoniul cultural. Este adevarat ca a trebuit sa plec de la Muzeul Bucuresti. Nu regret.
Prin ordinul Ministrului Culturii, Profesorul Razvan Theodorescu, situl de la Militari Campul Boja a fost “regasit” pe Lista Monumentelor Istorice de Categorie A, Nationala, ca raspuns la referatul pe care l-am adresat Ministerului pe proprie raspundere. Cand Muzeul Municipiului Bucuresti si Directia de Cultura taceau… Solicitati informatii in acest sens de la Directia Monumente Istorice, si veti regasi acel referat, care era aproape o sinucidere profesional in acel moment.
Azi Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti, imi spune ca trebuie sa o iau de la capat. Da, azi, ca si in urma cu 7 ani, va spun acelasi lucru: functionarii dvs. nu isi fac datoria cu profesionalism! Punct!
In incheiere, Domnule Ministru va solicit revizuirea de substantial a Ordinului prin care se inlocuieste competenta profesionala cu apartenenta la muzeul teritorial, respectiv sunt discriminate in continuare instituti de cercetare academice (institute si universitatii), care sunt lasate pe seama administratiilor muzeelor judetene. Foarte multe dintre aceste muzee judetene, cum este cazul si Muzeului din Bucuresti, nu au personal calificat pentru a face sapaturi arheologice sistematice in situri de importanta nationala si europeana, ceea ce va duce la un dezastru in gestionarea proiectelor deja incepute de decenii, care in cel mai bun caz vor fi blocate. In privinta situatiei sitului de la Bucuresti-Militari Campul Boja se vor incalca prevederi fundamentale din Regulamentul cercetarilor arheologice din Romania, privind competenta responsabilului stiintific de santier, daca acest va fi din cadrul Muzeului Municipiului Bucuresti. Aceste detalii le voi oferi ulterior prin pozitia mea oficiala, publica.
IN MOD CONCRET, VA ROG SA LASATI COMISIA NATIONALA DE ARHEOLOGIE (FORMATA DIN PROFESIONISTI) SA DECIDA ASUPRA INSTITUIILOR ORGANIZATOARE SI RESPONSABILILOR STIINTIFICI DE SANTIERE ARHEOLOGICE, ALTFEL VA FI HAOS! UN LUCRU DE BUN SIMT: LASATI PROFESIONISTII SA IA DECIZII PRVIND PATRIMONIUL ARHEOLOGIC, NU ADMINISTRATIILE MUZEELOR CARE VOR TRANSFORMA TOTUL IN AFACERI CU FONDURI PRIVATE!
Nu ma astept la un raspuns categoric si sincer in urmatoarele zile. Motiv pentru care, ca si in anul 2004, cand am salvat acest sit de investitori imobiliari, voi face toate demersurile publice, inclusiv la Comisarul european pentru cultura, pentru a atrage atentia asupra consecintelor dezastruoase ale acestui ordin asupra protejarii si valorificarii PROFESIONALE al patrimoniului arheologic din Romania. CU ORICE RISC!
Va promit Domnule Ministru ca in perioada urmatoare va voi transmite public toate documentele privind istoricul cercetarilor in acest, cel mai important sit arheologic de pe teritoriului Bucurestilor. Iar opinia publica poate sa isi faca o parere asupra ceea ce se intampla. Eu mi-am facut datoria de a va informa.
Cu speranta ca demersul meu poate trezi o tema de meditatie,
Conf. univ. dr. Mircea Negru