Despre procedura de acordare a autorizațiilor de cercetare arheologică

 

După cum vă este cunoscut, orice cercetare arheologică necesară avizării/descărcării de sarcină arheologică în cadrul unor lucrări de investiții presupune obținerea unei autorizații de cercetare, emisă de Ministerul Culturii, prin departamentul său de specialitate (astăzi – Direcția Patrimoniu Cultural). Instituțiile organizatoare (muzee, institute de cercetare, universități) încheie un contract de prestări servicii cu entitățile care vor efectua investiția (autorități publice locale, investitori privați, alte instituții de stat sau private), urmând regulie Codului Civil. Acest contract de prestări servicii stabilește clar în fiecare caz termene de execuție ale acestor cercetări, pentru ca investitorul să își poată desfășura și planifica activitățile în mod corect și eficient din punct de vedere economic.

Acesta este unul dintre argumentele pentru care, în cazul cercetărilor arheologice contractuale (diagnostic arheologic, supraveghere arheologică, cercetare arheologică preventivă) respectarea procedurii de acordare a autorizațiilor de cercetare este extrem de importantă, orice întârziere/amânare/interpretare a legii în defavoarea solicitantului, putând avea consecințe financiare grave.

Procedura de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică este detaliată în două ordine de ministru, ambele publicate în Monitorul Oficial (OMCPN 2562/2010 publicat în Monitorul Oficial nr. 768 din 17.11.2010 și OMCPN 2178/2011 publicat în Monitorul Oficial nr. 304 din 03.05.2011), cel de-al doilea completându-l pe primul mai ales în cazul procedurii de urmat pentru proiectele de infrastructură de interes național.

Astfel, articolele 11, 12 și 13 ale Anexei OMCPN 2562/2010, detaliază conținutul dosarului necesar pentru obținerea autorizațiilor de cercetare arheologică preventivă, supraveghere arheologică și diagnostic arheologic. Este de remarcat că pentru ultimele două tipuri de autorizații nu se solicită un proiect de cercetare.

Articolul 6, alin. (3) specifică în mod clar faptul că cele 3 tipuri de autorizații menționate mai sus se emit direct de către direcția de specialitate din Ministerul Culturii, iar coroborat cu art. 6, alin. (1) se poate interpreta că nu este necesară consultarea Comsiei Naționale de Arheologie. Aceeași concluzie se desprinde și din art. 17, alin (1), prin care numai direcția de specialitate verifică dosarul și aprobă sau respinge autorizația de cercetare.

În ceea ce privește termenele de eliberare a autorizațiilor, conform art. 17, alin. (1), dosarul complet se analizează în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la depunere și se emite sau se respinge autorizația, iar conform art. 16 (2), orice completări necesare sunt cerute în maxim 15 zile de la depunere. Aceste termene generale sunt completate prin OMCPN 2178/2011 și astfel prin art. I, alin. 7, art. 17, alin (1) din precedentul ordin se modifică pentru autorizațiile necesare proiectelor de infrastructură de transport de interes național, termenul de eliberare a autorizațiilor fiind de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Cu privire la modalitatea de depunere a cererilor de autorizație și a celorlalte documente necesare, OMCPN 2562/2010 prevede depunerea acestora în original la Ministerul Culturii, iar în cazuri de urgență (iminența distrugerii patrimoniului), documentele se pot trimite și prin e-mail, urmând să fie depuse și în original în termen de 5 zile (art. 3 și 4). OMCPN 2178/2011 aduce din nou modificări pentru cercetările ocazionate de proiectele de infrastructură, menționând clar la art. I, alin. 3, 4 și 5, că se pot depune în format electronic doar cererile de autorizație, restul dosarului urmând a fi completat în termen de 15 zile.

Această procedură, deși perfectibilă, prin instituirea unor termene stricte și a unor atribuții clare în emiterea autorizațiilor de cercetare, facilitează totuși desfășurarea în condiții corecte a cercetărilor arheologice contractuale, deoarece la semnarea contractului instituția organizatoare a cercetării poate să își calculeze realist termenele de intrare în teren fără a întârzia termenele de execuție a investiției respective.

Începând din toamna anului 2015, această procedură nu mai este aplicată de către departamentul de specialitate din Ministerul Culturii, toate cererile de autorizații de cercetare preventivă, supraveghere arheologică și diagnostic arheologic fiind emise după analiza în Comisia Națională de Arheologie (ordinea de zi pentru o parte din ședințe este disponibilă la http://cultura.ro/page/239). Trecând peste faptul că – poate – Comisia Națională de Arheologie are atribuții cu mult mai importante (conform OG 43/2000, art. 16) ca aprobarea unei banale evaluări de teren pentru construirea unei anexe gospodărești sau a unei supravegheri arheologice pentru un branșament de gaz, această situație duce la întârzieri inadmisibile în demararea cercetărilor arheologice contractuale (sunt cazuri în care autorizațiile au fost emise la mai mult de 60 de zile de la depunere), la conflicte cu investitorii, iar în ultimă instanță arheologii au de ales între a încălca cu bună știință legea demarând cercetări neautorizate sau a risca rezilierea contractelor sau distrugeri de patrimoniu efectuate de investitori care la rândul lor pierd finanțări și contracte. Comisia Națională de Arheologie are o singură ședință pe lună și uneori – dar nu întotdeauna – s-a mai întrunit Biroul Comisiei o dată la două săptămâni.

Ținând cont că de la hotărârea Comisiei până la emiterea și semnarea autorizației trece în medie o săptămână, apoi aceasta este trimisă prin poștă către instituția organizatoare și direcția județeană de cultură – trecând din nou cel puțin 4-5 zile și necomunicându-se telefonic sau prin e-mail de către departamentul de specialitate numărul autorizației sau măcar faptul că a fost aprobată/respinsă solicitarea, chiar în cazul fericit în care pentru o lucrare de infrastructură s-ar semna un contract înainte cu 2 zile de ședința Comisiei, iar cererea de autorizație ar fi depusă înainte cu o zi, tot durează cel puțin 10 zile până când instituția organizatoare a cercetării poate demara lucrarea, ceea ce înseamnă dublul termenului legal!

Cât privește modalitatea de depunere a cererilor de autorizație și a dosarelor aferente, într-o adresă din vara anului 2014, directorul de atunci al departamentului de specialitate, fără a ține seama de prevederile celor două ordine de ministru ce instituie procedura de acordare a autorizațiilor, impune ca pentru toate cererile – inclusiv cele privind proiectele de infrastructură sau cele urgente din cauza distrugerilor de patrimoniu – dosarele complete să fie depuse în original la Ministerul Culturii, cererile să nu mai fie trimise scanate pe e-mail, iar fiecare arheolog solicitant să depună cererile și în baza de date pentru administrarea cercetărilor arheologice (ACERA) – procedeu care nu are o susținere legală, numărul autorizației și/sau aprobarea ei nu vor mai fi comunicate prin e-mail sau telefonic ci se va aștepta primirea documentului oficial prin poștă . Această “procedură” se păstrează și astăzi deși generează și ea alte întârzieri, trimiterea și primirea documentelor durează în medie o săptămână sau mai mult, sistemul on-line uneori nu funcționează, nu are un manual de utilizare coerent și apar diverse erori la introducere etc.

Justificarea abandonării procedurii instituite prin OMCPN 2562/2010 și 2178/2011, ar fi, în opinia funcționarilor departamentului de specialitate (transmisă verbal, dar cunoscută în mediul arheologilor) că se iau în considerarare și se respectă întocmai în cazul autorizării doar OG 43/2000 cu completările și modificările ulterioare și OMCC 2071/2000 – Regulamentul săpăturilor arheologice din România (nepublicat în Monitorul Oficial) și anume:

  • 2, alin. (6) din OG 43/2000 menționează că toate etapele cercetării arheologice (iar aici se interpretează că este vorba și de diagnostic, supraveghere și cercetare preventivă) se realizează pe baza unui proiect aprobat de Comisia Națională de Arheologie
  • Cap I, art. 2 din OMCC 2071/2000 instituie obligativitatea existenței unei autorizații în cazul săpăturilor arheologice, autorizație emisă în baza avizului Comisiei Naționale de Arheologie.

Trecând peste faptul că ultimele modificări la OG 43/2000 au fost făcute acum mai bine de 10 ani iar Regulamentul săpăturilor arheologice din România a fost instituit acum 16 ani, deci într-o perioadă în care cercetarea contractuală era abia la început, iar între timp implicarea arheologiei în activitățile economice este mult mai importantă, chiar și OMCC 2071/2000 menționează că autorizațiile pentru “săpăturile de salvare , se eliberează cu avizul biroului Comisiei Naționale de Arheologie, în maximum 5 zile de la înregistrare, iar autorizația putea fi comunicată telefonic sau prin fax! (cap. I, art. 4)

Deci ceea ce a fost posibil acum 16 ani, în contextul în care existau maxim 20 de contracte de cercetare, astăzi, când există mai mult de 1000 pe an, este imposibil, din cauza interpretării a două articole de lege, neținându-se seama că tocmai Procedura de acordare a autorizațiilor de cercetare arheologică, instituită acum 6 ani și modificată acum 5 ani, detaliază modul de emitere a acestor documente, eliminând posibilele interpretări și facilitează obținerea autorizațiilor în timp rezonabil pentru realizarea oricărei investiții.

În concluzie, considerând abuzivă interpretarea după care Comisia Națională de Arheologie analizează toate dosarele referitoare la cercetările arheologice contractuale, ținând cont de faptul că plenul și biroul se întrunesc o dată la două săptămâni sau mai rar, iar din cauza volumului mare de cereri această analiză este una pur formală, că pentru cererile de supraveghere arheologică sau diagnostic arheologic nu există în Procedura legală obligativitatea depunerii unui proiect de cercetare (și că sunt încălcate prevederile OMCPN 2562/2010 și 2178/2011 care detaliază OG 43/2000, fără a o contrazice), constatând că întârzierea emiterii autorizațiilor aduce prejudicii financiare proiectelor de investiție din România, vă solicităm:

  • Revenirea imediată la respectarea procedurii de emitere a autorizațiilor de cercetare arheologică, așa cum este ea aprobată prin OMCPN 2562/2010 și 2178/2011, respectându-se mai ales termenele de emitere pentru autorizații și modalitatea de transmitere a cererilor cât și a aprobării acestora.
  • În cazul în care se păstrează interpretarea dată art. 2, alin. (6) din OG 43/2000, întrunirea biroului Comsiei Naționale de Arheologie cel puțin o dată pe săptămână, pentru a se putea respecta termenele de emitere a autorizațiilor de cercetare preventivă, supraveghere arheologică și diagnostic arheologic necesare realizării proiectelor de infrastructură de interes național.
  • Punerea în dezbatere publică, în cel mai scurt timp, a unor modificări la Procedura de emitere a autorizațiilor de cercetare care să vizeze: scurtarea termenelor de emitere a autorizațiilor pentru toate tipurile de cercetări contractuale, simplificarea conținutului dosarelor, mai ales în cazul în care se solicită autorizații în continuarea altor lucrări sau autorizații pe mai multe situri arheologice din același proiect de investiție, simplificarea modalităților de depunere (de exemplu actele să fie trimise scanate doar prin e-mail) și modalităților de comunicare a aprobării/respingerii cererii.

 

Lasă un comentariu

Petiție adresată Ministrului Culturii

Petiția a primit la Ministerul Culturii numărul de înregistrare 2885/06.05.2016

Către,

Ministrul Culturii, d-na Corina Șuteu

 

Spre știință: Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

 

 

În data de 27.04.2016 a fost semnat de către dl. Vlad Alexandrescu OMC nr. 2293/27.04.2016 privind componența nominală a Comisiei Naționale – “Limes”, iar în data de 28.04.2016, OMC nr. 2326/28.04.2016, privind nominalizarea membrilor Comisiei Naționale de Arheologie. Ambele ordine de ministru nu au fost postate pentru consultare publică pe site-ul Ministerului Culturii anterior semnării lor, fiind publicate pe site în data de  03.05.2016.

În ceea ce privește numirea membrilor Comisiei Naționale de Arheologie, precizăm următoarele:

  • Ministerul Culturii a trimis către institutele de cercetare, universități și muzee, în data de 23.03.2016, adresa nr. 2347 prin care se cer propuneri pentru componența viitoarei Comisii de Arheologie, iar între criteriile de care instituțiile trebuie să țină seama pentru a face propuneri, se numără și calitatea morală a celor propuși, se cer CV-urile celor nominalizați, dându-se impresia că va avea loc o selecție pe criterii obiective (Anexa 1)
  • În OMCC 2127/2005, art. 3, alin. (3), se menționează existența unei  metodologii  – aprobată prin ordin de ministru – pentru propunerile și numirea acestei comisii, metodologie care nu este publicată. Aceeași metodologie este menționată și în OUG 12/2011, art. IV.. Ambele norme preiau de fapt art. 13 din OUG 43/2000, cu modificările și completările ulterioare, fără a detalia sau a face precizări privind procedura de selecție și numire.
  • În data de 03.05.2016 a fost publicat pe site-ul Ministerului Culturii ordinul de numire a comisiei, între noii membri fiind și dl. Florian Matei-Popescu, consilier personal al Ministrului Culturii la data semnării ordinului (28.04.2016). Deși nu putem cunoaște modul exact în care au fost făcute aceste numiri de către secretarul comisiei, declarațiile d-lui Florian Matei-Popescu, de pe pagina personală de Facebook, confirmă faptul că a participat la alcătuirea acestei comisii (Anexa 2).
  • Din această comisie, formată din 21 de persoane, face parte doar o singură femeie, încălcându-se astfel recomandări ale Uniunii Europene (directivele 2010/41/UE, directiva 2006/54/CE, transpuse în legislația națională prin Legea 202/2002, privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați, republicată)
  • Imediat după publicarea pe site-ul Ministerului, mai mulți arheologi, din instituții care au trimis propuneri pentru Comisia Națională de Arheologie, au atras atenția pe rețelele sociale că propunerile lor nu se regăsesc în componența aprobată a comisiei, fiind numite alte persoane din aceste instituții (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Institutul de Arheologie și Istoria Artei – Cluj-Napoca), fapt ce duce la legitime suspiciuni față de modul în care s-au făcut aceste numiri.

În ceea ce privește Comisia Națională – “Limes”, putem face următoarele constatări:

  • În anexa la OMC 2254/13.04.2016, privind regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei “Limes”, nu este precizată metodologia de selecție și de numire a membrilor acestei comisii, nu au fost publicate explicații suplimentare pe site-ul Ministerului Culturii, deci nu putem cunoaște care este procedura prin care a fost alcătuită Comisia Națională “Limes”
  • OMC 2254/13.04.2016 nu a fost postat pe site-ul Ministerului Culturii anterior semnării, pentru consultare publică.
  • Din nou, în ordinul din data de 27.04.2016, apare ca membru al acestei comisii dl. Florian Matei-Popescu, consilier personal al Ministrului Culturii și angajat al Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” (la ambele locuri de muncă cu normă întreagă).
  • Mai putem remarca și în acest caz că între cei 11 membri ai comisiei nu se regăsește nicio femeie.

 

Adăugând la cele de mai sus faptul că dl. Vlad Alexandrescu își anunțase demisia pe rețeaua socială Facebook în data de 27.04.2016 (Anexa 3), semnând apoi cele două ordine de ministru, ținând seama de modul netransparent în care a fost făcută selecția membrilor acestor comisii, considerând drept conflict de interese (așa cum este definit de art. 301 Cod Penal) prezența d-lui Florian Matei-Popescu în ambele comisii, fiind numit în timpul în care era consilier personal al ministrului culturii (același Florian Matei-Popescu apare și în lista publicată pentru consultare publică a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 și în Secțiunea de Evidență a monumentelor istorice a CNMI – http://cultura.ro/articol/986) și susținându-vă într-un proces de reformare reală a domeniului prin deschidere către specialiști și promovare a competenței, vă solicităm:

 

  • Retragerea/anularea ordinelor de ministru nr. 2293/27.04.2016 și nr 2326/28.04.2016
  • Publicarea metodologiei aprobate prin ordin de ministru, după care se face selecția membrilor Comisiei Naționale de Arheologie
  • Instituirea unei proceduri de selecție și numire pentru Comisia Națională “Limes” și publicarea acesteia, înainte de a stabili componența comisiei
  • Publicarea componenței comisiei/grupului de lucru care face selecția membrilor acestor comisii, pentru a elimina orice suspiciuni asupra unor conflicte de interese.
  • Publicarea listelor de propuneri pentru Comisia Națională de Arheologie, trimise de institutele de arheologie, muzee, universități, organizații profesionale
  • Publicarea CV-urilor candidaților pentru Comisia Națională de Arheologie (ținând seama și de faptul că au fost cerute de către Ministerul Culturii prin adresa nr. 2347/23.03.2016 deși ulterior nu au fost luate în considerare).

 

 

05.05.2016

 

Alexandru ACHIM – referent cultural, Casa de Cultură “Horea Popescu” Zlatna

Dr. Adriana ANTAL – arheolog, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Dr. Mariana BALACI – arheolog expert, Universitatea de Vest Timișoara

Dr. Gică BĂEȘTEAN – arheolog expert, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva – secția Sarmizegetusa

Dr. Adela BÂLTÂC – arheolog expert, cercetător, Muzeul Național de Istorie a României

Viorel BLĂNARU – șef compartiment monumente, Direcția Județeană de Cultură Suceava

Dr. Ionuț BOCAN – arheolog, Muzeul Național de Istorie a României

Dr. Adina BORONEANȚ – arheolog expert, CS II, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române

Dr. Emilian BOTA – arheolog expert, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Cornel BUCURENCIU – arheolog

Dr. Ionel CÂNDEA – arheolog expert, CS I, Muzeul Brailei „Carol I”

Prof. univ. dr. Marin CÂRCIUMARU – arheolog expert, Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, profesor emerit la Universitatea “Valahia” Târgoviște – școala doctorală

Dr. Carmen CIONGRADI – arheolog expert, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei

Petrică Ionuț COLȚEANU – arheolog, Vanderlay Arheo, doctorand al Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Dr. Daniel COSTACHE – arheolog, director adjunct al Muzeului Județean Buzău

Dr. Viorica CRIȘAN – arheolog expert, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Dr. Costin CROITORU – arheolog expert, Muzeul Brăilei “Carol I”

Dr. Oana DAMIAN – arheolog expert, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București al Academiei Române

Dr. Paul DAMIAN – arheolog expert, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Românei

Prof. Dr. Alexandru Constantin DIACONESCU – arheolog expert, Universitatea “Babeș-Bolyai” – Cluj-Napoca, Departamentul de Istorie Antică și Arheologie

Drd. Cristian DIMA – arheolog, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Dr. Roxana DOBRESCU – arheolog expert, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române

Lect. Univ. dr. Aurel DRAGOTĂ – arheolog expert, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Dr. Silviu ENE – arheolog, ArheoTehnic

Dr. Iosif Vasile FERENCZ – arheolog expert, cercetător științific III, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Anca GANCIU – arheolog, cercetător științific, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române

Anca GEORGESCU – arheolog freelancer

Viorel Ștefan GEORGESCU – arheolog, Vanderlay Arheo, doctorand al Universității de Vest – Timișoara

Dr. Adrian GLIGOR – arheolog, Patrimonium Planning

Prof. Univ. dr. Marius GREC – arheolog expert, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” – Arad

Andrei HEROIU – arheolog, Vanderlay Arheo

Dr. Mihaela IACOB – arheolog expert, CS II, secretar științific, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea

Constantin Ioan INEL – arheolog, director adjunct al Muzeului Național al Unirii – Alba Iulia

Dr. Mihai IONESCU – arheolog expert

Dr. Daniela-Veronica MARCU-ISTRATE – arheolog expert, SC Damasus SRL Brașov

Dr. Valerii KAVRUK – arheolog expert, director general al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni

Prof. Univ. Dr. Sabin-Adrian LUCA – arheolog expert, director general al Muzeului Național “Brukenthal”, profesor titular la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Dr. Ion MAREȘ – arheolog expert, director adjunct al Muzeului Bucovinei – Suceava

Dr. Liviu MARTA – arheolog expert, Muzeul Județean Satu Mare

Dr. Andrei MĂGUREANU – arheolog expert, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române

Carmen-Cornelia MIU (BEM) – arheolog, CNADNR S.A.

Andrei-Cosmin MOCANU-IRIMIȚĂ – arheolog

Dr. Eugen NICOLAE – arheolog expert, CS I, director interimar al Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române

Dr. Elena-Cristina NIȚU – arheolog expert, cercetător științific II, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște

Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU

Vasile-Octavian OPRIȘ – arheolog specialist, muzeograf, Muzeul Municipiului București

Dr. Stănică PANDREA – arheolog expert, CS II, Muzeul Brăilei ”Carol I”, șeful secției Arheologie

Dr. Dorel PARASCHIV – arheolog expert, CS II, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea

Dr. Eugen-Marius PARASCHIV-GRIGORE – arheolog, muzeograf I, Muzeul Național de Istorie a României

Dr. Ioana PARASCHIV-GRIGORE – arheolog

Dr. Ion PÂSLARU – arheolog expert

Dr. Emanuel PETAC – expert numismat, CS II, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Numismatic

Dr. Gheorghe PETROV – arheolog expert, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Aurora PEȚAN – arheolog, doctorand al Universității “Babeș-Bolyai” – Cluj-Napoca

Cristinel PLANTOS – arheolog, Arheosib Consulting Sibiu

Gabriel RUSTOIU – arheolog, director general al Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia

Dr. Elvira SAFTA – arheolog expert, pensionar (Muzeul Național de Istorie a României)

Dr. Mihaela SIMION – arheolog expert, Muzeul Național de Istorie a României

Dr. Cristian SCHUSTER – arheolog expert, CS I, directorul Centrului de Tracologie din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Române

Prof. dr. Valeriu SÎRBU – arheolog expert, CS I, director adjunct la Muzeul Brailei ”Carol ”

Dr. SZÉKELY Zsolt – arheolog expert, conferențiar universitar, Universitatea “Babeș-Bolyai” – Extensia Sfântu Gheorghe

Dr. Eugen S. TEODOR – arheolog expert, CS II, Muzeul Național de Istorie a României

Prof.univ.dr.habil. Ioan Marian ȚIPLIC – arheolog expert, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Dr. Mihai Gabriel VASILE – arheolog specialist, Muzeul Național de Istorie a României

Florela VASILESCU – arheolog, Vanderlay Arheo

Dr. Cristian VIRAG – arheolog, Muzeul Județean Satu Mare

Dr. Decebal VLEJA – arheolog, Muzeul Național de Istorie a României

Dr. Mihail ZAHARIADE – arheolog expert, CS I, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Române

 

 

 

Anexa 2 - bun

Anexa1 Anexa3

Comments (6)

Pe celălalt sens al Variantei de ocolire Caracal (cu și despre transparența din Ministerul Culturii)

Cu acordul Mihaelei Simion, postez aici Memoriul adresat Ministrului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie în data de 1 septembrie 2015 (și înregistrat în 2 septembrie 2015). După 3 luni și cel puțin 3 ședințe ale Comisiei Naționale de Arheologie, acest memoriu nu a fost discutat, iar Mihaela Simion nu a primit vreun răspuns oficial. O singură cerință a fost într-adevăr îndeplinită, astfel că la analiza celor două rapoarte de pe Varianta de ocolire a mun. Caracal colectivul de cercetare a fost primit să participe și să susțină rapoartele.

 

CĂTRE MINISTERUL CULTURII

În atenţia COMISIEI NAȚIONALE DE ARHEOLOGIE,

Spre știința MINISTRULUI CULTURII, Domnul IOAN VULPESCU

 

Subsemnata Simion Mihaela, din localitatea București, posesor al C.I. seriaxxx, nr. xxxxxxx, CNP. xxxxxxxxxxxxx, în calitatea mea de arhelog expert și responsabil științific al Sitului nr. 1 și Sitului nr. 2 de pe Varianta de Ocolire a municipiului Caracal și în numele întregului colectiv de cercetare de pe cele două situri, formulez şi vă adresez prezentul MEMORIU pentru a vă informa cu privire la o situație fără precedent în arheologia din România.

Adresăm acest memoriu Comisiei Naționale de Arheologie, susținând prin extrase doveditoare toate afirmațiile noastre, tocmai datorită faptului că întreaga problemă are profunde implicații juridice și deontologice și considerând că informarea membrilor comisiei și a Ministrului Culturii asupra tuturor aspectelor derulării acestui caz va avea ca efect luarea unor măsuri care să evite, pe viitor, o situație similară.

Citește în continuare »

Comments (4)

Petiția „Patrimoniul istoric național între profesionism și amatorism”

Nu am să fac comentarii la petiția d-lui Eugen Teodor, am semnat-o și sunt de acord cu ea. Am o singură observație de făcut – eu una aș adresa-o și primului-ministru și chiar am să insist să o trimiteți și direct la cabinetul lui, pentru că în Ministerul Culturii riscă să se piarda sau să primească un răspuns evaziv. Mie problema mi se pare prea importantă ca să fie uitată peste câteva zile (iar daca nu eram convinsă în totalitate că situația este absolut dezastruoasă, după ce am citit comentariile cetățenilor anonimi de pe internet m-am convins ca e mai gravă decât îmi imaginam).

Textul petiției: http://www.petitieonline.com/patrimoniul_istoric_national_intre_profesionism_si_amatorism

Comments (3)

Scrisoare deschisă privind noul proiect de lege a descentralizării

Ieri, în 12 ore, s-au adunat 78 de semnături. Scrisoarea a fost trimisă azi-noapte la aproximativ 350 de deputați și senatori și la grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat (am incercat la toți cei 588, din păcate o mulțime de adrese de e-mail sunt inexistente, de la multe mi s-a întors mesajul pentru că au inbox-ul plin etc).

Am adăugat însă aici toate numele celor care și-au exprimat susținerea, chiar dacă scrisoarea a fost trimisă, pentru că sunt convinsă ca va mai citi multă lume, scrisoarea va mai fi preluată.

Și mulțumesc tuturor pentru susținere.

Către Parlamentul României,
Ca urmare a recentei publicări a proiectului de lege privind descentralizarea, proiect pentru care Guvernul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament, vă facem cunoscute următoarele în ceea ce privește preconizata descentralizare a Direcțiilor Județene de Cultură, prin trecerea acestora din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliilor Județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București:
– Conform legislației actuale Direcțiile Județene de Cultură sunt de fapt instituții descentralizate, deoarece protecția Patrimoniului Cultural Național nu se poate realiza în mod real departe de cetățean și de comunitatea locală. Ele au fost concepute inițial și funcționează descentralizat, intervenția Ministerului Culturii fiind doar în ceea ce privește omogenitatea aplicării prevederilor legale și supervizarea deciziilor luate în teritoriu.
– Atribuțiile Direcțiilor Județene de Cultură se încadrează în ceea ce se numește administrație publică de specialitate (bazată atât pe cadrul legislativ cât și pe documente științifice – rapoarte, studii de specialitate), acesta nefiind un domeniu strict administrativ care ar putea fi coordonat ca orice altă componentă a administrației publice. Lipsa personalului specializat în domeniu, luarea de decizii din punct de vedere strict administrativ ignorând componenta de specialitate vor duce inevitabil la neglijarea sau chiar la distrugerea unor componente ale patrimoniului cultural național. Citește în continuare »

Comments (86)

“Rezolvarea” Ministerului Culturii

Mai întâi un personaj cunoscut mass-media mai mult prin exhibițiile mondene dar care pe de alta parte iși cunoaște prea bine interesele, adica excesiv de celebrul primar Mazăre, dă declarații presei: un minister din România blochează o mega-super-extra investiție la Mamaia prin neacordarea unui aviz. Amenință că va merge la primul-ministru să îi ceară obținerea avizului. Apoi se află că este vorba de Ministerul Culturii unde – perfect legal – PUZ-ul pentru o investiție în zona Cazinoului din Mamaia trebuia avizat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI). Pentru că documentația tehnică nu era completă și propunea soluții inacceptabile din punctul de vedere al protejării patrimoniului („Ministerul Culturii, ………., este împotriva construcţiei de parcări etajate în staţiunea Mamaia pe fonduri europene, ne recomandă să stimulăm transportul electric. Este împotriva construcţiei de pasarele pietonale peste bulevard ca să fluidizăm traficul că se blochează şi se obturează priveliştea de pe lac înspre mare. A spus că este împotriva realizării de PUZ-uri longitudinale şi trebuie să facem PUZ-uri transversale, nu avem voie să tăiem pomii, trebuie să reabilităm piscina de la hotel Parc, care este salon de nunţi de zece ani şi privatizată de 17 ani, iar în zona Casino, Rex şi încă una nu avem voie să construim nimic”), proiectantul primește în loc de aviz două răspunsuri succesive prin care i se explică ce modificări trebuie aduse la documentația PUZ-ului pentru ca acesta să fie avizat.

Citește în continuare »

Comments (41)

Noul Regulament de Organizare şi Funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice

Pe site-ul Ministerului Culturii a fost publicat textul noului Regulament al CNMI. Ordinul se află încă în dezbatere (până pe 28 martie) astfel încât cel puțin teoretic s-ar mai putea aduce îmbunătățiri, observații etc.

La o privire rapidă am văzut câteva modificări/noutăți:

– reîmpărțirea comisiilor zonale – decizie discutabilă în opinia mea (de ce nu ar putea rămâne jud. Hunedoara împreună cu Timișoara si Caraș-Severin?, jud. Giurgiu ajunge la comisia cu sediul la Ploiești etc)

– semnarea unor declarații de imparțialiate din partea membrilor comisiilor Citește în continuare »

Comments (5)

Older Posts »
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.