Scrisoare deschisă privind noul proiect de lege a descentralizării

18/11/2013 la 12:31 PM · Filed under Uncategorized

Ieri, în 12 ore, s-au adunat 78 de semnături. Scrisoarea a fost trimisă azi-noapte la aproximativ 350 de deputați și senatori și la grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat (am incercat la toți cei 588, din păcate o mulțime de adrese de e-mail sunt inexistente, de la multe mi s-a întors mesajul pentru că au inbox-ul plin etc).

Am adăugat însă aici toate numele celor care și-au exprimat susținerea, chiar dacă scrisoarea a fost trimisă, pentru că sunt convinsă ca va mai citi multă lume, scrisoarea va mai fi preluată.

Și mulțumesc tuturor pentru susținere.

Către Parlamentul României,
Ca urmare a recentei publicări a proiectului de lege privind descentralizarea, proiect pentru care Guvernul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament, vă facem cunoscute următoarele în ceea ce privește preconizata descentralizare a Direcțiilor Județene de Cultură, prin trecerea acestora din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliilor Județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București:
– Conform legislației actuale Direcțiile Județene de Cultură sunt de fapt instituții descentralizate, deoarece protecția Patrimoniului Cultural Național nu se poate realiza în mod real departe de cetățean și de comunitatea locală. Ele au fost concepute inițial și funcționează descentralizat, intervenția Ministerului Culturii fiind doar în ceea ce privește omogenitatea aplicării prevederilor legale și supervizarea deciziilor luate în teritoriu.
– Atribuțiile Direcțiilor Județene de Cultură se încadrează în ceea ce se numește administrație publică de specialitate (bazată atât pe cadrul legislativ cât și pe documente științifice – rapoarte, studii de specialitate), acesta nefiind un domeniu strict administrativ care ar putea fi coordonat ca orice altă componentă a administrației publice. Lipsa personalului specializat în domeniu, luarea de decizii din punct de vedere strict administrativ ignorând componenta de specialitate vor duce inevitabil la neglijarea sau chiar la distrugerea unor componente ale patrimoniului cultural național.
– În contextul actual al crizei economice, al apariției unor mișcări naționaliste și separatiste în toată Europa și ținând seama că integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă și păstrarea identității și moștenirii noastre culturale nealterate, considerăm că protecția Patrimoniului Cultural Național în totalitatea lui trebuie să fie consolidată, iar rolul de interes public al acestuia trebuie întărit. Acestea se pot face doar prin reglementări coerente și aplicate unitar, monitorizare de specialitate și protecție, iar acest rol îl poate avea doar Ministerul Culturii și Direcțiile Județene de Cultură doar în măsura în care sunt direct subordonate acestuia.
Chiar dacă legislația actuală în domeniu este perfectibilă, prin modul de organizare de astăzi al Direcțiilor Județene de Cultură se asigură totuși aplicarea unor reglementări unitare în ceea ce privește protecția Patrimoniului Cultural Național, monitorizarea obiectivelor, procedura de avizare în sensul protejării, de multe ori sub presiunea intereselor economice sau ale autorităților locale.
În ceea ce privește noul proiect de lege propus, vă aducem la cunoștință următoarele probleme majore care ar apărea din aplicarea lui:
– Atribuțiile actuale ale Direcțiilor Județene de Cultură în cazul în care vor fi trecute integral către Consiliile Județene, vor fi dublate de atribuțiile existente astăzi ale autorităților locale (controlul şi monitorizarea respectării/aplicării legislaţiei în vigoare, privind protecţia monumentelor istorice există ca atribuții inclusiv la nivelul Administraţiei Publice Locale, prin servicii specializate).

– Incompatibilitatea în ceea ce privește activitatea de avizare, monitorizare și control (În cazul în care competența de a elibera avize privind conformitatea proiectelor de intervenţie asupra monumentelor istorice trece în subordinea autorității locale, atunci se va ajunge la situaţia ca autoritatea locală să îşi dea singură aviz pentru propriile propuneri, precum şi să îşi organizeze controlul şi monitorizarea activităţilor). Va exista o triplă calitate a autorității locale (Consiliul Județean/CGMB), respectiv de finanțator/ autoritate care eliberează autorizarea pentru construire/autoritate care eliberează avizele de specialitate  care stau la baza autorizării pentru construire, luând naștere în acest fel un conflict de interese.  Această stare de incompatibilitate expusă mai sus reprezintă în mod cert un element de neconstituționalitate a proiectului de lege!

– O altă incompatibilitate va exista la nivelul Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice (păstrate cu rol consultativ în textul propunerii de lege) și anume – potrivit legii nr. 422/2001 cu modificările și completările ulterioare, arhitectii șefi ai judetelor sunt membri de drept în aceste comisii; în acest fel, avizul ce urmează a fi eliberat de direcțiile aparținând Consiliilor Județene va avea la bază acordul dat de Comisiile Zonale în care este membru arhitectul șef al județului, care de asemenea este implicat și în autorizarea construcțiilor la nivelul Consiliului Județean

– În domeniul arheologiei, poate apărea din nou o situație de conflict de interese și incompatibilitate și anume – în cercetarea arheologică preventivă (obligatorie în cazul unor lucrări de investiții în zone cu patrimoniu arheologic cunoscut sau reperat) este realizată de muzeul județean care este finanțat de consiliul județean, pentru ca ulterior, direcția județeană pentru cultură din subordinea consiliului județean să elibereze certificatul de descărcare de sarcină arheologică.
– În plus, în același domeniu, se poate institui și un gen de monopol, Direcția județeană subordonată Consiliului Județean putând obliga un eventual investitor să execute cercetarea arheologică doar cu Muzeul Județean respectiv, indiferent dacă acesta are sau nu suficienți specialiști, dacă respectă termenele și standardele de calitate, în caz contrar refuzând emiterea unor avize sau a certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Acest fapt este periculos deoarece poate duce la creșterea nejustificată a costurilor pentru investiții și chiar la pierderea unor finanțări ale Uniunii Europene prin depășirea termenelor de execuție sau realizarea unor lucrări de specialitate neconforme cu cerințele proiectelor

–          Textul legii deși pomenește păstrarea în continuare a Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice , nu ia în considerare rolul acestora ca organisme ştiinţifice de specialitate descentralizate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, fără personalitate juridică, cu rol consultativ. După noul proiect de lege existența, modul de funcționare și atribuțiile Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice, rămân neclare și nereglementate, în fapt fiind vorba de dispariția lor și transformarea în cel mult “Comisii Județene”. O dată cu dispariția Comisiilor Zonale în forma reglementată azi, dispare și fundamentarea științifică a deciziilor administrative privitoare la patrimoniu (deciziile acestor comisii constituie singura bază științifică a actelor administrative emise de Direcțiile Județene și de Ministerul Culturii).

– În domeniul patrimoniului cultural național mobil, Direcțiile Județene de Cultură subordonate Consiliilor Județene vor putea acorda Certificate de export temporar sau definitiv fără posibilitatea existenței unei monitorizări în ceea ce privește oportunitatea emiterii acestora. Se poate ajunge astfel la un export masiv de bunuri valoroase de patrimoniu, mai ales în contextul în care constatăm astăzi o explozie a apariției de materiale arheologice provenite din detecții și săpături ilegale

Față de cele expuse mai sus, considerăm că în forma propusă de proiectul de lege, mai există următoarele riscuri generale: neglijarea sau marginalizarea unora dintre atribuţiile actuale ale Direcțiilor Județene de Cultură, posibilitatea adâncirii discrepanţelor dintre judeţe din punctul de vedere al politicilor culturale, în funcţie de resursele pe care fiecare judeţ le va avea sau va dori să le aloce pentru aplicarea noilor competenţe,diminuarea până la dispariție a activităților de control și monitorizare.
De aceea vă solicităm să luați act și să propuneți modifcarea sau chiar excluderea din proiectul legii descentralizării a titlului referitor la descentralizarea instituțiilor subordonate Ministerului Culturii și să solicitați conceperea unui text care să răspundă cerințelor de protejare integrală a Patrimoniului Cultural Național. Divizarea atribuţiilor de control exercitate de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii nu ar fi eficientă nici măcar din punct de vedere administrativ. Este necesar ca atribuţiile legale în domeniul controlului protejării patrimoniului cultural naţional (fie că vorbim de cel mobil, imobil , imaterial) să fie păstrate sub autoritatea centrală, în măsură să gestioneze coerent problemele specifice domeniului. Fără aceste atribuții de control și monitorizare, Ministerul Culturii nu își va mai putea exercita în mod eficient atribuțiile de reglementare în domeniu, nu va mai putea crea politici reale și coerente pentru protejarea Patrimoniului Cultural Național.

1. Florela Vasilescu

SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

2. dr. Daniela Marcu Istrate

Expert în studii și cercetări pentru monumente istorice – SC Damasus SRL, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

3. dr. Nona Palincaș

Cercetător științific – Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București , arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

4. dr. Mihaela Iacob

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

5. Adriana Ardeu

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

6. dr. Mirela Vernescu

Muzeul Brăilei, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

7. Doru Bogdan

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

8. dr. Valerii Kavruk

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

9. dr. Constantin Augustus Bărbulescu

Lector universitar – Universitatea din Pitești, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

10. dr. Eugen Teodor

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

11. dr. Mihaela Simion

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

12. dr. Ioan Marian Țiplic

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

13. dr. Adina Boroneanț

Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București , arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

14. dr. Claudia Urduzia

Muzeul Național Brukenthal – Sibiu, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

15. Petrică-Ionuț Colțeanu

SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

16. dr. Irina Ene

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

17. dr. Dorel Paraschiv

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

18. Carol Terteci

Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

19. Alexandra Teodor

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” – București

20. dr. Emodi Tamas

arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

21. dr. Paul Damian

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

22. Ciprian Sandu

Institutul Național al Patrimoniului, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

23. dr. Valentin Parnic

Muzeul Dunării de Jos – Călărași, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

24. Dan Vasilescu

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

25. Ion Cătălin Nicolae

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

26. dr. George Nuțu

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

27. Antoniu Marc

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

28. Varvara Magdalena Măneanu

muzeograf

29. dr. Paul Ciobotaru

Muzeul Mixt Tecuci, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

30. dr. Viorel Blănaru

Arheolog – Direcția Județeană pentru Cultură Suceava

31. dr. Stănică Pandrea

Muzeul Brăilei, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

32. Mihai Grozav

Consilier superior – Direcția Județeană pentru Cultură Arad

33. Laurențiu Chiriac

Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

34. dr. Mihail Zahariade

arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

35. dr. Daniela Tănase

Muzeul Banatului – Timișoara, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

36. Vlad Rumega

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

37. Ionel Buduroi

Seminarul Teologi Ortodox Iași, student al Facultății de Istorie – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

38. Elena Gavrilă

Muzeul Municipiului București, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

39. dr. Corina Borș

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

40. dr. Cristian Virag

Muzeul Județean Satu Mare, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

41. dr. Sanda Băcueț-Crișan

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

42. Andrei Heroiu

SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

43. dr. conf. Ion Tentiuc

arheolog expert inscris in Registrul Arheologilor din Republica Moldova

44. dr. Gică Băeștean

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

45. dr. Constantin Preoteasa

Complexul Muzeal Județean Neamț, , arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

46. Alida Ozana Crișan

Erasmus Mundus ARCHmat programme, Universidade de Evora, Portugalia

47. dr. Aurel-Daniel Stănică

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, , arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

48. Hegedüs Csilla

director executiv Fundația Transylvania Trust

49. Ciprian Astaloș

Muzeul Județean Satu Mare, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

50. dr. Cosmin Ioan Suciu

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

51. dr. Alexandru-Murad Mironov

Lector – Facultatea de Istorie, Universitatea București

52. dr. Niculina Dinu

Muzeul Brăilei, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

53. Carmen Bem

CNADNR SA, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

54. dr. Crișan Mușețeanu

Fost director al Muzeului Național de Istorie a României, fost vicepreședinte al Comisiei Naționale de Arheologie, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

55. dr. Ion Tuțulescu

Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

56. dr. Lucia Marinescu

fost director al Muzeului Național de Istorie a României, membru corespondent al Institutului Arheologic German (DAI), arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

57. Floricel Marinescu

fost Consilier de Stat în Administrația Prezidențială

58. dr. Decebal Vleja

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

59. Costel Ilie

Muzeul Județean de Istorie Galați, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

60. Constantin Inel

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

61. dr. Carmen Rogobete

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

62. dr. Vitalie Josanu

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

63. Csok Zsolt

Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

64. Călin Cornea

istoric, SC Vanderlay SRL

65. Ovidiu Oargă

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

66. dr. Adrian Georgescu

Muzeul Național Brukenthal – Sibiu, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

67. dr. Daniel – Lucian Ene

Muzeul Național de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

68. dr. Adrian Ioniță

Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București , arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

69. dr. Constantin Băjenaru

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

70. dr. Maria-Magdalena Ștefan

SC Digital Domain SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

71. Vasile Opriș

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

72. Andrei-Cosmin Mocanu-Irimiță

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

73. Radu Petcu

SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

74. Viorel-Ștefan Georgescu

SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

75. Păuna Gheorghe

76. Andra Ștefan

77. dr. Ana-Cristina Hamat

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

78. dr. Vlad Vornic

arheolog – Republica Moldova

79. dr. Senica Țurcanu

Muzeul de Istorie a Moldovei, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

80. dr. Dragoș Marinescu

Profesor

81. Ioana-Cătălina Bleau

Asistent contabil, Londra

82. Iulian Vizauer

arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

83. Mihaela Giurgi

84. Bogdan Chiriac

Medic

85. dr. arh. Toader Popescu

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, specialist atestat înscris în Registrul specialistilor in protejarea monumentelor istorice

86. Bogdan Stratianu

87. Prof. univ. dr. Ioan Opriș

Universitatea „Valahia” Târgoviște, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, expert PCN

88. Prof. dr. Gheorghe Lazarovici

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România

89. Diana Iegar

Muzeul Județean Satu Mare, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România

Reclame

Legătură permanentă