Pe celălalt sens al Variantei de ocolire Caracal (cu și despre transparența din Ministerul Culturii)

Cu acordul Mihaelei Simion, postez aici Memoriul adresat Ministrului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie în data de 1 septembrie 2015 (și înregistrat în 2 septembrie 2015). După 3 luni și cel puțin 3 ședințe ale Comisiei Naționale de Arheologie, acest memoriu nu a fost discutat, iar Mihaela Simion nu a primit vreun răspuns oficial. O singură cerință a fost într-adevăr îndeplinită, astfel că la analiza celor două rapoarte de pe Varianta de ocolire a mun. Caracal colectivul de cercetare a fost primit să participe și să susțină rapoartele.

 

CĂTRE MINISTERUL CULTURII

În atenţia COMISIEI NAȚIONALE DE ARHEOLOGIE,

Spre știința MINISTRULUI CULTURII, Domnul IOAN VULPESCU

 

Subsemnata Simion Mihaela, din localitatea București, posesor al C.I. seriaxxx, nr. xxxxxxx, CNP. xxxxxxxxxxxxx, în calitatea mea de arhelog expert și responsabil științific al Sitului nr. 1 și Sitului nr. 2 de pe Varianta de Ocolire a municipiului Caracal și în numele întregului colectiv de cercetare de pe cele două situri, formulez şi vă adresez prezentul MEMORIU pentru a vă informa cu privire la o situație fără precedent în arheologia din România.

Adresăm acest memoriu Comisiei Naționale de Arheologie, susținând prin extrase doveditoare toate afirmațiile noastre, tocmai datorită faptului că întreaga problemă are profunde implicații juridice și deontologice și considerând că informarea membrilor comisiei și a Ministrului Culturii asupra tuturor aspectelor derulării acestui caz va avea ca efect luarea unor măsuri care să evite, pe viitor, o situație similară.

Pe data de 7 august 2015, arheologul expert Mircea Negru (Universitatea “Spiru Haret”) și arheologul debutant George Mihai (Muzeul Romanațiului – Caracal), au pătruns, fără acordul sau înștiințarea colectivului de cercetare și fără respectarea normelor profesionale, în cele două situri în cercetare de pe Varianta Ocolitoare Caracal. La fața locului au realizat filmări și fotografii tendențioase, distribuind în spațiul public, ulterior, materiale scrise și imagini defăimătore, tendențioase și de natură să aducă grave prejudicii imaginii membrilor colectivului de cercetare. Această acțiune a avut loc în condițiile în care, prin Ordin al Ministrului Culturii fusese numită o comisie de monitorizare a lucrărilor de pe Varianta de Ocolire Caracal care urma să se deplaseze pe cele două situri pe data de 9 august 2015.

În încercarea de a influența și de a pune presiune pe membrii acestei comisii, încă din data de 9 august Mircea Negru postează pe canalul public youtube o serie de filmări (accesibile la adresa https://www.youtube.com/playlist?list=PLjMU0TJHOTSnr63xMTHEtfA-vSiJYul2N) și distribuie în mediul profesional o scrisoare intitulată “Buldoarheologia – o noua ramura a arheologiei”. (Anexa 1)

Dincolo de faptul că atât filmările cât și argumentația din scrisoare dovedesc gradul de pregătire profesională a unui arheolog ce este expert și chiar formator de viitori profesioniști (domnia sa fiind cadru universitar în cadrul Universității “Spiru Haret”), ne rezervăm dreptul să facem, la rândul nostru, următoarele precizări:

  1. La data accesului neautorizat, siturile1 și 2 erau în procedură de cercetare, potrivit Autorizațiilor de Cercetare preventivă nr. 202/2015 și 203/2015. Filmările și fotografiile publicate pe internet de d-nul Mircea Negru sunt realizate în timpul cercetării arheologice în teren, între 7 și 10 august 2015. Nu am acordat accesul în șantierul arheologic d-lui Mircea Negru, care nu ne-a solicitat nici în mod oficial, nici în vreun alt mod, permisiunea de a vizita șantierul. Conform Regulamentului săpăturilor arheologice din România (OMCC 2071/2000, cap. III) organizarea șantierului, alegerea colectivului de cercetare și – chiar dacă nu sunt menționate explicit, se pot subînțelege – acordarea permisiunii de acces și aceea de a face fotografii și filmări pe un șantier arheologic, sunt atribuții exclusive ale Responsabilului științific de șantier. Prin Autorizațiile de cercetare arheologică preventivă nr. 202 și 203 din 2015, emise de Direcția Generală Juridică și Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii, Mihaela Simion deținea calitatea legală de responsabil științific pentru cele două șantiere arheologice de pe Varianta de ocolire a mun. Caracal. Această calitate nu încetase în perioada 7-10 august 2015 (perioada accesului neautorizat pe șantierele arheologice), dl. Mircea Negru nu face parte din colectivul de cercetare menționat în cele două autorizații, perimetrele respective deși aparțin domeniului public sunt parte a unui șantier de construcții, în care funcționează reguli legale de limitare a accesului și de securitate și protecția muncii. Mai mult, calitatea de responsabil științific de șantier garantează – conform aceluiași OMCC 2071/2000, cap. V – dreptul de proprietate intelectuală asupra cercetărilor. Considerăm că realizarea unor filme și fotografii tendențioase și publicarea lor de către persoane care nu au nici o calitate legală, încalcă în mod grav acest drept.
  2. Siturile respective fuseseră identificate și delimitate în urma unui diagnostic realizat de către un colectiv coordonat de către arheologul expert Mircea Negru la nivelul anului 2012. Documentația de diagnostic pe baza cărora au fost identificate și delimitate siturile are grave probleme de execuție și redactare, dovedind faptul că responsabilul științific nu are o minimă pregărire în abordarea arheologiei de orice fel. În documentația de diagnostic nu există mențiunea unor complexe, nu există un plan general al amplasamentului secțiunilor sau orice alt tip de parte desenată. Siturile au fost delimitate într-o manieră absolut neprofesionistă, pe baza unor fragmente de material arheologic rulat, în condițiile în care secțiunile de sondaj nu au nici o legătură cu o cercetare arheologică. Tot ceea ce reproșează dl. Negru colectivului de cercetare din 2015, într-o manieră manipulatorie și tendențioasă, reprezintă, de fapt, modul propriu de a face o cercetare. (vezi foto anexa 2).
  3. Arheologul Expert Mircea Negru a dezinformat atât membrii Comisiei Naționale de Arheologie cât și direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, probabil în vederea utilizării acestora ca factor de presiune pentru acceptarea, de către noul Antreprenor (SECOL SA), a condițiilor financiare impuse de domnia sa. Astfel, problema distrugerii celor două situri de la Caracal a fost prezentată parțial, domnul Negru uitând să informeze comisia asupra faptului că diagnosticul a fost realizat 90% pe zona de rigolă și nu pe suprafața afectată. De asemenea, așa cum reiese din fotografiile domniei sale, lucrările de diagnostic au continuat concomitent cu realizarea terasamentului. (vezi foto Anexa 2), domnia sa păstrând o tăcere suspectă asupra acestor lucrări pe toată durata în care a deținut contractul cu antreprenorul ROMSTRADE. Întrebat, la data de 24 oct. 2014, când s-a schimbat Antreprenorul și a redevenit de actualitate “tragedia arheologică de la Caracal”, dacă a făcut vreun demers sau sesizare cu privire la derularea acestor lucrări în paralel cu varianta lui personala de a face diagnostic, arheologul expert Mircea Negru a răspuns, sub semnătură, că NU!!!!, întrucât aceasta era sarcina Ministerului Culturii și a Poliției, care probabil ar fi trebuit să se autosesizeze (Vezi Anexa 3).
  4. În aceeași perioadă cu diagnosticul de la Caracal, arheologul expert Mircea Negru coordonează și lucrările de diagnostic pentru reabilitarea DN 6. Lucrările de identificare de situri se fac în aceeași manieră “profesionistă” dar descoperirile de pe siturile delimitate sunt însă mai puțin spectaculoase ca material. Astfel, pentru că pe Varianta Ocolitoare Caracal, la nivelul anului 2013 era aproape sigur de contractul de cercetare, domnul Negru se concentrează asupra consolidării importanței sitului de la Radomirești, pentru a veni iar în postură de mare protector al patrimoniului, care ar trebui să realizeze cercetarea preventivă în noua Troie de pe DN 6. Cum însă materialul arheologic scos de la Radomirești e departe de a fi ceva spectaculos cu care să convingă viitorul “client”, domnia sa rezolva creativ problema prin mutarea aceluiași material de la Caracal la Radomirești și combinarea lui cu trei fragmente mai “onorabile” de la Radomirești. (Vezi Cronica Cercetărilor Arheologice din România, 2013, Mircea Negru și colab. pg. 369 și Anexa 4).

Relativ la acuzațiile aduse coordonatorului științific al celor două situri de pe Varianta Ocolitoare Caracal din Campania din 2015, cu privire la acuzațiile profesionale ne rezervăm dreptul de a lăsa profesioniștii să aprecieze, din analiza fotografiilor și a rapoartelor înaintate, cele două maniere de abordare a siturilor. Cu privire la conflictul de interese invocat, redăm în rândurile care urmează istoricul tuturor contactelor dintre mine (dr. Mihaela Simion) și arheologul expert Mircea Negru, în perioada 2011 – 2013, atașând toate documetele doveditoare.

În perioada 2011 – 2013 am fost detașată în cadrul CNADNR SA, la Serviciul Avize, Acorduri și Situri Arheologice cu sarcina de servici de a armoniza interesele legate de protecția patrimoniului cu constrângerile impuse de derularea programului de investiții în infrastructura rutieră concretizate în Obiectivul General POS – T pentru perioada 2007 – 2013, vizând asigurarea infrastructurii de transport extinse, moderne și durabile, precum și dezvoltarea durabilă a economiei și îmbunătățirea calitătii vieții. Pentru toate aceste proiecte fondurile erau asigurate prin Contribuția Comisiei Europene (69,25% – asigurata din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar diferenta de 30,75% era asigurata de Guvernul României). Finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regionala era asigurată din Axa 2 – Modernizarea și Construcția de Infrastructuri Rutiere de Interes Național POS – T. Nerespectarea termenelor de execuție pentru lucrările astfel finanțate avea și are drept consecință pierderea finanțării europene pentru proiecte și suportarea lor din bugetul de stat, cu consecințe directe asupra fiecărui cetățean plătitor de taxe și impozite din România.

Fac aceste precizări întrucât intervenția mea în cadrul problemei existente pe Varianta de Ocolire Caracal a fost prezentată tendențios și răuvoitor ca fiind un posibil conflict de interese. În această perioadă, mai precis în luna noiembrie 2011, am fost contactată telefonic de către domnul Mirrcea Negru care ne-a semnalat faptul că pe Varianta Ocolitoare Caracal, Antreprenorul ROMSTRADE executa lucrări de construcție fără supraveghere saau orice tip de asistență arheologică, existând posibilitatea afectării patrimoniului arheologic din zonă. Am luat legătura cu Direcția de Cultură Olt, în speță cu domnul Laurențiu Comănescu, stabilind ca domnia sa să se deplaseze pe teren pentru constatare iar serviciul din care făceam parte să facă toate demersurile către Antreprenor pentru rezolvarea situației. Reprezentatul Direcției de Cultură s-a deplasat la fața locului pe data de 11. 11. 2011 și a constatat faptul că Antreprenorul executa lucrări fără să fie emis un aviz în acest sens. Ulterior acestei constatări, Universitatea “Spiru Haret” încheie, la data de 30. 11. 2011 un contract de diagnostic cu ROMSTRADE iar lucrările echipei de arheologi în teren încep în data de 8. 12. 2011, pe baza autorizației nr. 229/2011, emisă de Ministerul Culturii (anexăm documentele doveditoare – Anexa 5).

În ceea ce privește implicare mea directă în acest contract ea s-a rezumat doar în încercarea de a-l ajuta pe domnul Negru, pe care îl consideram preocupat de problema protejării patrimoniului, în relația cu un Antreprenor care nu era la prima abatere. Astfel, pe data de 28 noiembrie 2011, domnul Negru îmi trimite pentru sugestii draftul contractului cu Romstrade, exprimând totodată mari dubii cu privire la seriozitatea Antreprenorului. Din acestă formă reieșea că domnia sa alesese ca metodologie de lucru realizarea unei secțiuni magistrale pe axul viitorului drum: Conform standardelor în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic, pe traseele de drumuri naţionale nou construite, se va practica, cu mijloace mecanice, o secţiune cu lăţimea de 1,00-1,20 m şi adâncimi de 0,80-1,00 m, pe axul drumului, pe toată lungimea traseului variantei de ocolire a Municipiului Caracal si in functie de vestigiile arheologice descoperite, în prezenţa permanentă a cel puţin unui arheolog din colectivul de cercetare. Cu aceeași ocazie trimite și un Raport privind situatia lucrarilor de construire efectuate de Romstrade pe Varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal la data de 26.11.2011 (anexăm documentele doveditoare – Anexa 6) de unde reiese că de fapt intenționa să își poziționeze secțiunile pe limita de expropriere și solicita pentru lucrări patru buldozere !!!!!. În aceeași corespondență domnia sa afirmă:De asemenea, saptamanal voi cere partenerilor de la muzeele din judetul Olt ca impreuna cu reprezentantul Directiei de Cultura sa faca note de constatare privind evolutia lucrarilor si sa le transmita Romstrade si Ministerului Culturii aceste note. Inceperea lucrarilor se va face doar printr-un proces verbal care va preciza lucrarile deja efectuate fara aviz si fara supraveghere arheologica”.

Corespondența referitoare la Varianta Ocolitoare Caracacal dintre mine și domnul Negru, în timpul derulării contractului de diagnostic, mai cuprinde un singur raport de progres cu fotografii, trimis către Antreprenor și spre știință CNADNR și Direcția de Cultură Olt, în care se notifică sistarea temporară a lucrărilor precum și o serie de disfuncționalități în relația cu Antreprenorul ROMSTRADE. (anexăm documentele doveditoare – Anexa 7, Anexa 8).

Cu excepția acestor interacțiuni, nu am mai avut cunoștință despre derularea lucrărilor de diagnostic pe toată perioada anului 2012, cu excepția unor convorbiri telefonice în care domnul Negru îmi solicita intervenția pe lângă constructor pentru ca acesta să își onoreze obligațiile financiare. În acest sens, în luna 16. 11. 2012, domnul Negru mă roagă să îl ajut să întocmească o solicitare către CNADNR SA prin care compania să intervină la Antreprenor pentru ca Muzeul Romanaților (și nu Universitatea “Spiru Haret”?????), să își recupereze banii pe contract. Abia acum am intrat în posesia informației că ar exista un Raport de Diagnostic, care ar fi trecut de Comisia Națională de Arheologie și că pe baza acestuia a fost emis un Aviz (Anexa 9). Toate aceste documente nu au fost în posesia nici a Antreprenorului, nici a CNADNR SA niciodată și cu atat mai mult nu au fost vreodată aprobate într-un act oficial emis de CNADNR. (anexăm documentele doveditoare – Anexa 3)

Nu am avut nicio cunoștință despre evoluția contractului, existența unui act aditional și nici despre desfășurarea lucrărilor de diagnostic concomitent cu execuția lucrărilor de terasament. Deasemenea, în fișa mea de post nu aveam nici o atribuție cu privire la aprobarea decontării oricăror tipuri de lucrări, neexistând nici un document pe baza căruia să fie decontate lucrări de terasament, așa cum a afirmat public domnul Negru. În acest sens vă atașez copia minutei din 28. 10 2014 (întâlnire între SECOL, CNADNR, Univ. “Spiru Haret” şi Consultanţă în vederea încheierii contractelor pentru cercetare preventivă pe Varianta Ocolitoare Caracal), în care domnul Negru recunoaște, sub semnătură proprie, că Raportul de Diagnostic NU s-a aflat nici o clipă în posesia departamentului de specialitate al CNADNR SA. (anexăm documentele doveditoare – Anexa 3)

Pe toată perioada în care am activat în cadrul departamentului de specialitate din cadrul CNADNR .SA nu intrau în atribuţiile mele de serviciu nici o activitate sau competenţă de a emite judecăţi profesionale cu privire la modalitatea în care instituţiile implicate în cercetări preventive şi implicit responsabilii ştiinţifici ai contractelor înţelegeau să abordeze derularea acestora ci doar asigurarea asistenței reprezentanților din ambele domenii pentru ca interesele şi legislaţia legate de protecţia patrimoniului să poată fi armonizate cu cele specifice cerinţelor derulării proiectelor de infrastructură, în respectul principiului “Dezvoltatorul Plateşte”. În acest sens, singura entitate în măsură să se pronunţe cu privire la valabilitatea sau non valabilitatea unei documentaţii de diagnostic sau de cercetare preventivă este Ministerul Culturii, prin departamentele şi organismele sale de specialitate.

Utilizarea ideii de patrimoniu în scopul obținerii de contracte de cercetare, lipsa cunoștințelor de bază în ceea ce privește legislația arheologică, necunoașterea minimelor standarde profesionale legate de utilizarea utilajului mecanizat în arheologie, lipsa crasă de profesionalism în abordarea unui contract de cercetare arheologică preventivă, manipularea grosolană a locului de proveniență a materialului arheologic, denaturarea și prezentarea tendețioasă a unor situații în scopul transformării instituțiilor statului în factori de presiune pentru atingerea unor scopuri proprii reprezintă tot atâtea grave încălcări ale Codului Deontologic al Arheologilor din România.

Toate aceste fapte sunt de natură să arunce în derizoriu și ridicol absolut un demers legitim al Ministerului Culturii, acela de a depune Plângere Penală împotriva distrugerii siturilor de la Caracal, deși ar fi fost o bună ocazie pentru a da un exemplu. Nu vreau să îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat, la nivel de opinie publică dar și de recuperare a prejudiciului, în eventualitatea în care s-ar fi demontat terasamentul pentru a cerceta baza unei plantații de viță de vie (sau poate, la fel ca în cazul Radomirești și al filmulețelor vehiculate, se inventau complexe din birou sau se descopereau complexe preistorice în arătură, creativitatea fiind, după cum am văzut, o calitate majoră a arheologului expert Mircea Negru). Din această poveste singurul care pierde e Statul Român și cetățenii săi, ce vor fi nevoiți să suporte din propriile buzunare pierderea finanțării europene pentru Varianta Ocolitoare Caracal, oprită într-un pod de NEFĂCUT peste un sit arheologic INEXISTENT!

Modul în care a înțeles un expert din Registrul Arheologilor din România să acopere o greșeală proprie prin atacarea publică și calomnioasă a unui colectiv de cercetare constituie un precedent periculos la adresa fiecărui arheolog din România. Astfel, dialogul și discursul fundamentat științific, este înlocuit cu pânda hoțească a săpăturilor celorlalți urmată de cea mai josnică formă de delațiune.

Sperăm că, în această problemă cu consecințe foarte grave asupra credibilității întregii bresle arheologice din România, Comisia Națională de Arheologie va lua măsurile care se impun. Personal nu mă simt confortabil să figurez în același Registru al Arheologilor cu un astfel de “expert”.

Totodată, având în vedere faptul că la prezentarea proiectelor de cercetare, în ședința Comisiei Naționale de Arheologie din 22.07. 2015 a fost invitat doar arheologul expert Mircea Negru, încălcându-se principiul de bază audiatur et altera pars, solicităm să fim prezenți (Mihaela Simion, Aurelia Grosu și Laurențiu Guțică – managerul instituției organizatoare – MJO) la lucrările comisiei în care se vor discuta rapoartele de cercetare arheologică preventive precum și prezentul memoriu.

 

Cu Stimă,

Mihaela Simion

București,

1 septembrie 2015

 

ANEXE

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Reclame

5 comentarii »

  1. Negru Mircea said

    Acest memoriu este genial si va avea un studiu de caz privind modul cum jumatati de adevaruri sunt prezentate pentru a masca scopul – de a spala constructorul ce a construit ilegal, chiar cu pretul distrugerii patrimoniului arheologic.
    Cu nepriceperea noastra, cu lipsa de colaborare a Romstrade, am reusit totusi sa identificam cu Km si m doua situri (practicand 142 de sectiuni pe lungimea totala de 10,345 km), semnalate in adrese trimise tovarasei Mihaela Simion – arheolog al CNADNR, Romstrade si Directiei de Cultura Olt inca din primele 10 zile de diagnostic, tocmai pentru a le proteja in conditiile in care Romstrade incepuse lucrarile cu 2 luni inainte si nu era impresionata de notificarile primite de la Directia de Cultura si Politia de patrimoniu.

    In acelasi timp, in judetul vecin Dolj, in ACERA nu apare ca s-ar fi facut diagnostic cu introziuni sau supraveghere, desi pe traseul DN6 este si situl de la Carcea de categoria A. Daca gresesc, imi cer scuze public aici, dar asta imi arata mie ACERA. Dar daca NU gresesc, cred ca ar trebui sa ne spuna seful Comisiei de Monitorizare a CNA numita prin Ordinul Ministrului pentru sectorul Caracal, de ce nu apar aceste autorizatii in judetul sau (http://acera.cimec.ro/ListCercetare.aspx?key=public), unde a actionat acelasi constructor ca si la Caracal in 2015? Mai departe nu vreau sa ma gandesc.

    Dupa ce legea a fost grosolan incalcata,intamplare intamplatoare, MS nu a mai gasit cele doua situri prin sapaturi preventive. Dar a gasit fragmente ceramice romane (cam cate s-au vazut din buldozer) pe cei doar 7% din suprafata sitului nr. 1. Deci, in concluzie, nu merita sapat traseul drumului, iar legea nu a mai fost incalcata, decat un pic.

    De aceea, am fost mai putin deontolog si mai mult arheolog, obligat sa sesizez CNA si opinia publica ca acolo sunt totusi doua situri pe cale de a fi rase din RAN. Conform aceluiasi cod de deontologie profesionala… am pus deotologia inaintea deontologiei…

    Cred ca totusi nu trebuia implicata institutia mea, ca argument al incompetentei mele. Eu nu am mentionat instituia MS din respect pentru profesionistii de acolo.

    De acord ca unii experti sunt prea mari pentru un Registru al arheologilor experti. Ar trebui facut si un Registru al Anti-Arheologilor, care sapa arheologi…

    PS
    Multumesc pentru link-ul la imaginile video. Este o reclama la care nu ma asteptam.

    Mircea cel Negru

    • Mihaela Simion said

      Cu mare plăcere! Respectivele imagini si comentariile însoțitoare fac acum deliciul breslei. Sunt o excelentă măsură a expertizei dumneavoastră. Nu intenționez să continui această polemică, transformată în delir. Doar două precizări: Unde….în acest material fac referire la instituția dumneavoastră? Nicăieri. Doar dacă am onoarea să mă urmăriti in alte spații virtuale ceea ce face să -mi „freamăte boticul umed” (parcă asa era licența dvs). Nu se „mirosul verzișorilor” ci de hybris. Cât despre institutia mea…..si respectul pentru specialiștii de acolo….să fim serioși! Imediat ati contactat managerul….sa-mi fie urgent luați caiii de la bicicleta mea si asa veche si ruginită.
      A doua nu e neapărat o precizare. Mai mult un sfat „tovărășesc”. Când aruncați cu calomnii în diverși colegi, cum faceti cu colegul de la Dolj, gândiți- vă că nu toti sunt așa înțelegători ca mine.
      Tovarășa Mihaela Simion

      Am si eu un PS. Încercați să vă uitați in ochii oamenilor, să discutati cu ei fata în fata si mai lăsați delațiunile, pânda si hârdăul cu lături de-o parte. V-ar ajuta să îmbătrâniți frumos! Părerea mea…..

  2. romanianarchaeology said

    Domnule Mircea Negru, cu privire la a doua scrisoare a dvs. (trimisă unei lungi liste de e-mail-uri) vreau să vă fac o singură precizare (despre cât sunt sau nu sunt situri la Caracal s-au exprimat și Comisia Națională de Arheologie și comisia trimisă în teren și în general orice persoană de bună credință care a citit rapoartele): am publicat memoriul PRIETENEI MELE Mihaela Simion după 3 luni de la depunerea lui la Ministerul Culturii tocmai pentru că acesta nu a fost discutat în cadrul administrativ legal și normal. Am așteptat 3 luni ca măcar într-una din ședințele comisiei să existe timp pentru discutarea lui. Nu s-a întâmplat. De ce? Întrebați-vă și dvs. Așa că în loc să mă bănuiți pe mine de intenții necurate, poate mai bine v-ați întreba cum și cine stabilește prioritățile la ședințele comisiei. Altfel, evident că a început construirea drumului doar din simplul motiv că au obținut Certificatele de descărcare în mod legal.

    PS – nu sunt doctor și nici arheolog specialist și nici nu am făcut parte din colectivul de cercetare de la Caracal, eu personal am asigurat doar prelucrarea datelor. Deci nu doriți să aveți cu mine o discuție serioasă despre amplasamentul cercetărilor.

  3. Negru Mircea said

    Constructorul greseste, dezvoltatorul plateste, iar arheologii care au gasit siturile sunt vinovati!

    Motto1
    Arheologii implicaţi în cercetarea arheologică contractuală trebuie să se asigure că informaţia arheologică nu este suprimată fără motiv sau pentru totdeauna (de către investitori sau instituţii cu activitate arheologică) numai pentru motive comerciale.
    (Codul deontologic al arheologilor din Romania, art. 29,
    neaprobat de Ministreul Culturii)

    Motto 2
    In acest sens lucrarile de cercetare arheologica vor fi executate numai pentru aria cuprinsa intre coordonatele punctelor specificate in aviz, limita exproprierilor si limitele rambleului executat. In consecinta lucrarile de cercetare arheologica nu vor afecta durata de executie a contractului.
    Fostul Antreprenor a identificat siturile arheologice si avea obligatia sa respecte legislatia in vigoare si sa incheie contracte de cercetare arheologica pentru descarcarea terenului de sarcina arheologica. Avand in vedere ca aceste obligatii nu au fost respectate (situatia actuala survine, in exclusivitate din vina fostului Antreprenor) aceste lucrari reprezinta lucrari de remediere si vor fi decontate din Articolul GI 04 din Lista de Cantitati.
    CNADNR, Instructiunea nr. 85/11.03.2015
    Director General
    XXXXXXXXXXXX,

    Este ultima mea interventie in acest topic pe acest blog. Nu voi mai pierde timp intr-o polemica fara rost. Faptele sunt consumate, deciziile bune sau rele au fost luate de Comisia Nationala de Arheologie, care si le asuma.
    Adevarul insa trebuie cunoscut in intregimea sa, ca sa nu se mai repete ceea ce s-a intamplat. Unele greseli tin de persoane si interese. Altele tin de reglementarile din sistemul cercetarilor arheologice preventive din Romania.

    Voi incepe cu concluziile:
    1. Cazul de la Caracal este un precedent periculos, in care orice beneficiar va vedea posibilitatea de infirma existenta unui sit aducand arheologul potrivit. De altfel, investitorul strategic in arheologia preventiva imparte deja arheologii intre ai nostri si ceilalti!
    2. Sistemul de cercetare arheologica preventiva, inclusiv acordarea de certificate de descarcare arheologica, este imperfect si lasa portite prin care patrimoniul arheologic poate fi cercetat intr-o proportie infima si distrus in mare parte, fara ca cineva sa fie responsabil.
    3. Conform interpretarii expertilor in drept, siturile arheologice sunt cele: a. inscrise in RAN; b. care au complexe arheologice; c. terenuri cu patrimoniu arheologic. PUNCT.

    Deci, orice decizie luata cu nerespectarea legii, este nelegala.

    Poate si de aceea prin memoriul invocat si postarile agresive se forteaza sanctionarea subsemnatului pe motive deontologice, respectiv scoaterea din Registrul Arheologilor din Romania… Invocandu-se doar ceea ce convine dintr-un cod neaprobat si omitand ceea ce nu convine, din acelasi cod si legislatia in vigoare.
    Mie mi se pare prea putin. Eu propun sa fiu scos si din baza de date a Comisiei Europene de experti evaluatori pentru programele de cercetare Horizon 2020, COST, EEA Grants, respectiv sa mi se ia calitatea de expert al Agentiei pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, sa mi se retraga titlul de conferentiar universitar acordat prin Ordin al Ministrului Educatiei Nationale, sa mi se retraga calitatea de Reprezentant National in Romania al Colegiului Wolfson din cadrul Universitatii din Oxford si evident sa mi se dea la topit teza de doctorat publicata in seria British Archaeological Reports. Toate pentru confortul intelectual al doamnei Mihaela Simion.

    Ceea ce este sigur, sunt destul de scarbit ca sa evit sistemul cercetarilor preventive, cat timp nu exista reglementari clare privind cercetarea patrimoniului arheologic in scopul protejarii lui si nu al eliberarii de sarcina arheologica. Profesia moare acolo unde incepe afacerea!

    Ca sa nu mai fiu acuzat ca mut cioburi dintr-un loc in altul, pentru a prinde fabuloase contracte de cercetare preventiva (cam cat o sapatura arheologice de vreo 5 zile… la Radomiresti, Olt), mi-am manifestat public, inca din iulie 2015, refuzul categoric de a mai depune vreo oferta pentru NOI contracte pentru lucrari de infrastructura nationala (vezi ipoteza cu cioburile cand le mut cand de la Radomiresti la Caracal, cand de la Caracal la Radomiresti, cand de la Romula la Caracal), pana nu se va schimba sistemul cercetarilor arheologice preventive si investitorul lor strategic. Adica, peste mult timp.

    Fapte
    Cu privire la situatia patrimoniului arheologic de pe Centura Municipiului Caracal exista mai multe documente: raportul de diagnostic din 2011-2012, rapoartele de cercetare preventiva din 2015, raportul de monitorizare din 2015, deciziile Comisiei Nationale de Arheologie din 2015, un memoriu al celui de al doilea responsabil. Cu mentiunea ca fiecare este responsabil pentru ce semneaza.

    In 24 octombrie 2014 am fost chemat la CNADNR la o sedinta cu noul constructor. Mi s-a spus ca nu se stia de existenta siturilor, ca aveau un alt aviz unde nu erau marcate, iar solutia tehnica de compromis in zonele protejate de pe Varianta Caracal ar fi cea de a sapa doar de o parte si de alta a rambleului deja construit si a se propune certificat de descarcare arheologica pentru tot amplasamentul. Nu am fost de acord.
    In sprijinul acestei idei, in urma unei analize a situatiei, in martie 2015 CNADNR a emis o instructiune nr. 85/11.03.2015, prin care recunostea faptul ca fostul constructor Romstrade a incalcat legea, dar ca pentru cercetarea arheologica in siturile de pe Varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal se vor selecta ofertele doar pentru zonele din afara rambleului drumului.

    Citez, pentru ca nu pot posta in comentariu, dar voi face publica Instructiunea nr. 85/11/03.2015 emisa de CNADNR privind situatia cercetarilor arheologice ce vor trebui efectuate pe Varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal.

    ##In acest sens lucrarile de cercetare arheologica vor fi executate numai pentru aria cuprinsa intre coordonatele punctelor specificate in aviz, limita exproprierilor si limitele rambleului executat. In consecinta lucrarile de cercetare arheologica nu vor afecta durata de executie a contractului.
    Fostul Antreprenor a identificat siturile arheologice si avea obligatia sa respecte legislatia in vigoare si sa incheioe contracte de cerfcetare arheologica pentru descarcarea terenului de sarcina arheologica. Avand in vedere ca aceste obligatii nu au fost respectate (situatia actuala survine, in exclusivitate din vina fostului Antreprenor) aceste lucrari reprezinta lucrari de remediere si vor fi decontate din Articolul GI 04 din Lista de Cantitati. Director General, Ing. Narcis Stefan Neaga##

    Mai mult, in mod ciudat, Re-Avizul 81/04.02/2014 nu mai cuprindea delimitarea siturilor cu Km si m, asa cum a fost cel original nr. 21/A//31.10.2012 (ambele atasate de CNADNR instructiunii amintite).
    In 19 iunie 2015, am fost din nou convocat de unul dintre directori la sediul CNADNR. Eu am spus ca niciun arheolog din Romania nu va sapa pe langa drum si va propune descarcare de sarcina arheologica pe sub drumul deja construit.
    M-am inselat. A fost gasit un arheolog – Mihaela Simion.

    De fapt, dupa 9 luni in care nu a reusit sa ma convinga pe mine si alti cel putin 2 arheologi experti membri ai Comisiei Nationale de Arheologie sa sapam doar in afara rambleului drumului, atunci cand a gasit arheologul potrivit pentru scopul sau declarat prin instructiunea CNADNR, noul constructor a incheiat contractul.
    Trebuie sa respectam invocatul cod deontologic al arheologilor sau scopul beneficarului cand el vine in contradictie cu cercetarea patrimoniului arheologic? Altfel, intarziem lucrarile? In baza carui contract?

    In data de 22 iulie 2015, am fost convocat sa particip la Sedinta Comisiei Nationale de Arheologie, deoarece Mihaela Simion (plecata din tara in acea zi am inteles) cerea in proiectul sau de cercetare sa se sape in afara traseului drumului si isi exprima deja indoiala ca acolo ar fi situri arheologice.
    In procesul verbal al Comisiei ar trebui sa existe solicitarea mea ca dat fiind antepronuntarea Doamnei Mihaela Simion si faptul ca pana in 2013 a fost angajata direct de finantatorul final al lucrarii CNADNR (in 2012 chiar efectua cercetari preventive ca fiind angajat al CNADNR, conflict de interese conform Codului invocat de MS), solicitam numirea unui responsabil stiintific neutru.

    In doar 4 zile din august, in siturile nr 1 si 2 de pe Centura Municipiului Caracal au fost executate exclusiv cu buldoexcavatorul.
    Au fost invitati colegii mei de la Caracal sa vada ca nu este sit, eu nu (de ce oare?). Iar acolo unde au aparut materiale arheologice (caramizi si tigle romane) li s-a spus ca au fost aduse de la Romula de mine???
    Ulterior, pe baza unei erori de publicare in Cronica, unde dupa separarea de catre editor a textelor despre Varianteie Caracal de Sectorul DN6 Radomiresti-Caracal-Draghiceni, plansa a ramas doar la ultimul sector, s-a spus ca materialele provind de la Radomiresti… Ce sens mai avea cand imaginile video si foto sunt atat de elocvente ca materialele erau in situ la 60-90 cm adancime in toate sectiunile din situl nr. 1 si in unele sectiuni din situl nr. 2?
    In Memoriul prezentat pe acest blog nici Mihaela Simion nu mai sustine ca as fi adus materiale din alta parte. Cum ramane cu onoarea mea nereparata? Cu deontologia atat de draga? Ce mai conteaza, calomniaza, calomniaza ca tot mai ramane ceva…

    In acest context, m-am deplasat sa vad cu ochii mei daca este sau nu sit. Am fost destul de revoltat, dar am intuit si gravitatea acuzatiilor ce urmau sa mi se aduca: infirmarea diagnosticului arheologic prin cercetari arheologice preventive cu buldoexcavatorul pe cca. 7% din suprafata siturilor.

    Sa fim intelesi, la Caracal este un singur proiect cu trei faze: diagnostic, supraveghere si cercetare preventiva. Deci, nu am fost in colectivul de cercetare preventiva care dorea infirmarea diagnosticului pe care l-am coordonat (nu am fost singur nici acolo). In acest context vizita mea pe santier a fost una legitima, iar daca nu ar fi fost vestigii arheologice, nu vad de ce ar trebui sa supere Mihaela Simion. Poate era indicat chiar sa ma invite, asa era civilizat. De fapt a suparat faptul ca vestigiile erau in situ, nici vorba sa fie rulate… sau aduse.

    Ceea ce am vazut, am inregistrat si am facut public, ca fiind singura sansa de a putea combate eficient concluziile unui raport ce putea face abstractie de orice context si sustine ca materialele arheologice au fost duse de mine din alta parte. Cum as fi putut sa demonstrez ca vestigiile erau in situ si nu aduse de la Romula daca nu prin imagini video si fotografii originale? Aveam si obligatia morala de a sesiza aceste lucruri, conform Codului deontologic al arheologilor din Romania, neaprobat. 9. Arheologii au responsabilitatea de a atrage atenţia autorităţilor competente asupra ameninţărilor la adresa patrimoniului arheologic, incluzând jefuirea siturilor şi monumentelor şi traficul ilegal de antichităţi, şi să facă uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia lor pentru a se asigura că autorităţile competente iau măsuri în astfel de cazuri.
    In urma aparitiei imaginilor video, doamna Mihaela Simion a fost amanat cu 3 saptamani depunerea raportului (le poate folosi daca le considera autentice). Intre timp s-a pregatit strategia de atac.

    La sedinta Comisiei din data de 4 septembrie au fost invitati Mihaela Simion, 2 reprezentanti ai Muzeului organizator si 2 reprezentanti ai CNADNR. Cu o lectie bina invatata, toti cei 5 au sustinut ca ii persecut. Ca sunt de rea credinta, ca sunt baron local (fiindca muzeul judetean nu are arheologi experti am fost solicitat sa efectuez 25 din cele 29 de sapaturi arheologice preventive in judetul Olt in ultimii 10 ani si sa descopar 31 din cele 131 de situri arheologice existente).
    In acest context, doamna Mihaela Simion, a solicitat Comisiei printr-un Memoriu in mod imperativ sa ia masuri impotriva mea, fiindca dansa nu se simte confortabil ca eu sunt inca in Registrul Arheologilor. A fost invocat Codul deontologic (care nu a fost adoptat legal, dar ce conteaza) pentru ca am indraznit sa vizitez santierul arheologic si sa prezint Comisiei dovezile foto si video ca materialele erau in situ, in conditiile acuzatiilor extrem de grave ca eu le-as fi adus din alta parte.

    Dar de aici si pana la faptul ca urmaream profituri materiale ilegale este cale lunga. Mai ales ca pentru efectuarea diagnosticului CNADNR a platit constructorului toata suma initiala 59 000 de lei (pentru traseul de 10 km diagnosticat), din care cele trei institutii participante au primit doar 13000, iar eu am suportat costuri si din propriul buzunar… In ceea ce ma priveste sunt de acord cu verificarea conturilor mele din ultimii 15 ani cu conditia ca si toate persoanele implicate in contractele de la Caracal sa aiba parte de acelasi regim de verificare. Iar masura ar putea fi extinsa la toti directori de proiecte de cercetare arheologica preventiva, de ce nu?
    Eu am spus in fata Comisiei ca problema este daca acolo sunt sau nu situri si ca in fata unor acuzatii extrem de grave am prezentat dovezile ca sunt materiale arheologice si chiar complexe sapate cu buldozerul de doamna Mihaela Simion.

    In mod poate explicabil, cumva pana la un punct, a contat mai mult Raportul Comisiei de monitorizare. Dar aceasta comisie de monitorizare era formata din experti cu experienta in sapaturi sistematice in situri bogate in vestigii de epoca romana sau medievala. In mod normal, o comisie de monitorizare ar fi trebuit sa fotografieze toate profilele sectiunilor si sa le prezente ca o dovada incontestabila ca acolo nu exista situri arheologice, cand se sustine ca acolo ar putea fi materiale rulate (ce cuvant salvator), dar ca nu ar fi situri. Acelasi lucru trebuie inca prezentat si de colectivul de cercetare arheologica preventiva. Nu exista asa ceva.

    Pe de alta parte, in judetul vecin Dolj, judetul natal al sefului Comisiei de monitorizare, pe acelasi DN6 nu s-au cerut autorizatii de diagnostic arheologic si supraveghere, conform ACERA. Constat ca masuram acelasi DN6 cu unitati de cercetare sau necercetare diferite. In schimb Muzeul Olteniei (cine oare stia ori nu stia ce face muzeul si era in comisie?) a intreprins cercetari arheologice preventive, fara a publica rezultatele in Cronica (http://www.muzeulolteniei.ro/cv/Etnografie/raport%20de%20activitate%20Muzeul%20Olteniei,%202011-2013.pdf). Dupa diagnostic si supraveghere? Care diagnostic, care supraveghere? Nu apar nicaieri, nici in ACERA nici in Cronica.

    Rog sa fiu contrazis ca sa imi cer scuze public, daca gresesc.

    Asa cum spunea acelasi constructor A.B. al Variantei Caracal si DN6 Dolj, in Dolj nu am avut probleme cu arheologia… Asa ca omul nu intelegea de ce la Caracal sunt probleme… adica situri!

    Sa fim realisti, chiar si membri Comisiei Nationale de Arheologie pot gresi. Sunt tot arheologi experti si oameni ca si noi, muritorii de rand.
    Comisia a dat aviz pentru descarcare arheologica in ambele situri, cu supraveghere in situl nr. 1 (?). No comment!

    1. Metoda de cercetare
    Din punct de vedere tehnic, buldoexcavatorul ar fi putut fi folosit la o cercetare preventiva in suprafata, doar la decopertarea stratului vegetal. Pentru cercetarea in sectiune riscurile de distrugere a complexelor arheologice este major.
    2. Metoda de inregistrare
    In mod normal daca folosesti o metoda atat de distructiva si de neadecvata de cercetare preventiva ar fi trebuit sa probezi ca nu exista situri prin fotografii complete originale ale profilelor macar, daca nu cumva si a decaparii in straturi. Nu am vazut asa ceva.
    3. Cu privire la amplasamentul sectiunilor de diagnostic ele au fost in zona deja afectata a siturilor inainte de inceperea diagnosticului, dar in zona viitoarei rigole, care era parte a amplasamentului. Delimitarea siturilor de o parte si de alta a traseului drumului a fost facuta pentru a nu exista dubii ca intreg drumul este intre aceste vestigii.
    Cercetarea preventiva in schimb trebuia facuta pe traseul drumului deja amenajat. Sapatura preventiva in rigola nu se mai justifica (dintre sectiunile practicate de doamana Mihaela Simion doar 2 sectiuni de cercetare din 14 sunt pe traseul drumului), decat daca se propunea descarcare de sarcina arheologica pentru rigola. In cazul sectiunilor din situl nr. 2, doua dintre ele aflate la sud de Paraul Gologan si vest de viitorul DN6, se afla chiar la 7-11 m de drumul in constructie (si cativa milimetri). Cee ce spune cam totul despre topografia invocata de doamna Florela Vasilescu (fotografiile si inregistrarile video prezinta corect situatia).

    Asa cum am spus, este ultima mea postare aici. Imi pare rau ca m-am lasat antrenat intr-un razboi fara sens. Am planuri mai pasnice pentru viitor. De exemplu sa deschid un blog care sa ajute cu informatii pe cei interesati in oportunitatile de proiecte de cercetare interne si mai ales externe, documentare, consultanta si posibile parteneriate europene. Adica, sa ma intorc la o activitate normala. Indiferent la zgomotul de fond.

    Daca, prin absurd va fi nevoie, imi voi apara pozitia pana la ICCJ. Am incredere ca avocatul meu va fi mai competent decat cei peste 40 ai investitorului strategic in arheologia preventiva. Iar eu sunt de partea buna a baricadei. Suntem inca intr-o tara libera, deci mai sunt sperante.

    Altfel, viata este prea scurta sa o irosim cu nimicuri. Mi s-a recomandat sa imbatranesc frumos. Cand indemnul vine de la o doamna, trebuie urmat. Ii intorc aceeasi urare, cu convingerea ca toti am invatat ceva din cazul Caracal.

    Sa auzim numai de bine!

    Mircea Negru

    PS. LUNG, LUNG, CA LA DESPARTIRE
    Mai citeste altcineva in afara de noi trei povestile astea plictisitoare? Cateva cuvinte totusi despre anexe.

    Anexa 3, cea mai puternica dovada a nu stiu ce, este relevanta, in alt sens. Era vorba de o intalnire, in care constructorul nu voia sa recunoasca Avizul initial din 2012 (emis de Directia de Cultura Olt, primit de Romstrade si CNADNR) si isi revendica dreptul de a decide deasupra Ministerului Culturii daca sunt sau nu situri acolo, pentru ca evident NU PREVAZUSE FINANTAREA CERCETARII PREVENTIVE ASA CUM SPUNEA. DE ACOLO A PORNIT TOTUL. AVIZELE APAR ANEXATE IN INSTRUCTIUNEA CNADNR. Cu diferenta ca la al doilea AVIZ, nu stiu cum cineva (cine oare?) a pierdut coordonatele din primul aviz. Intamplare, intamplatoare…
    Pe de alta parte Romstrade mi-a cerut si a primit de doua ori Rapoartele preliminare cu localizarea celor doua situri. Iar la finalul diagnosticului li s-a indicat pe teren locatia acestora prin Proces verbal (va fi depus in instanta cu alte documente).

    Anexa 8. Fotografiile de la Anexa 8 erau din primele saptamani, cand Romstrade ne dadea un buldoexcavator cu motorina pentru 4-5 ore pe zi. Dar nu ne dadea si muncitori cu casmale si lopeti. Deci sunt fotografii de lucru, in baza carora ceream muncitori pentru continuarea sapaturii manuale a sectiunilor.

    Anexa 9. Nu am inteles de ce a fost pusa Anexa 9? Se refera la Sectorul DN6 Radomiresti-Caracal-Draghiceni. Nu la Varianta Ocolitoare.
    Universitatea s-a constituit in parte civila in procesul din care se spera ca vor fi recuperati cei 46000 de lei pe care CNADNR i-a platit catre Romstrade pentru Diagnosticul pe Varianta Ocolitoare Caracal, dar nu au mai ajuns la executant.

    Citat din Mihaela Simion
    ##Astfel, pentru că pe Varianta Ocolitoare Caracal, la nivelul anului 2013 era aproape sigur de contractul de cercetare, domnul Negru se concentrează asupra consolidării importanței sitului de la Radomirești, pentru a veni iar în postură de mare protector al patrimoniului, care ar trebui să realizeze cercetarea preventivă în noua Troie de pe DN 6. Cum însă materialul arheologic scos de la Radomirești e departe de a fi ceva spectaculos cu care să convingă viitorul “client”, domnia sa rezolva creativ problema prin mutarea aceluiași material de la Caracal la Radomirești și combinarea lui cu trei fragmente mai “onorabile” de la Radomirești. (Vezi Cronica Cercetărilor Arheologice din România, 2013, Mircea Negru și colab. pg. 369 și Anexa 4).##

    In realitate, anterior Cronicii din 2013, in 2012 se publicase un articol privind cercetarile de la Radomiresti, unde erau doar prezentate cateva fragmente ceramice din epoca bronzului si epoca romana, in Analele Universitarii Spiru Haret, Seria Istorie, 2012, p. 50, pl. 4, unde sunt fix 5 cioburi. Asa, cum am mai spus, editorul Cronicii a separat cele doua texte, lasand plansa eronat doar la Radomiresti (cititi si textele, apoi corelati-le cu plansa unica). Există si mailul meu trimis catre Cronica 2013, cu textul compact.
    Iata un exemplu clasic de dezinformare. Se manipuleaza informatii incomplete pentru a justifica o teorie fara pic de logica. Frumoasa incercare – Troia de la Radomiresti. Dar trebuie sa va decideti: am adus ceramica de la Romula la Caracal, de la Radomiresti la Caracal sau de la Caracal la Radomiresti, ca eu nu mai inteleg nimic. Si nici nu mai stiu ce trebuie sa aduc de unde si unde!

    Celelalte anexe sunt plictisitoare si tendentios folosite. Chiar nu am timp sa ma ocup de toate.

    Material documentar de studiu obligatoriu. Tema de casa

    Codul deontologic al arheologilor din Romania (neaprobat de Ministerul Culturii)
    10 Arheologii vor lucra conform celor mai înalte standarde profesionale recunoscute de către colegii de breaslă (comentariu – sapatura preventiva cu buldoexcavatorul).
    23. Arheologii trebuie să se abţină de la a da naştere unui conflict de interese între rolul lor de consultanţi de specialitate şi cel de a întreprinde (sau de a se oferi să întreprindă) lucrări ca parte contractuală (comentariu – 2012 – Mihaela Simion sapa in cadrul unor lucrari finantate de CNADNR ca reprezentant al CNADNR, coroborat cu Legea Functionarilor Publici privind conflictul de interese pentru o perioada de timp).
    28. Arheologii implicaţi în cercetarea arheologică contractuală trebuie să se asigure că rezultatele acestei munci sunt încheiate şi să asigure că sunt făcute publice.

    29. Arheologii implicaţi în cercetarea arheologică contractuală trebuie să se asigure că informaţia arheologică nu este suprimată fără motiv sau pentru totdeauna (de către investitori sau instituţii cu activitate arheologică) numai pentru motive comerciale. NO COMMENT! ALTII POT COMENTA!

    OG 43/2000
    Art. 2
    b) patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din: 1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic naţional, cu excepţia celor distruse ori dispărute, şi siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: aşezări, necropole, structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile cu potenţial arheologic reperat, definite conform legii;
    j) prin zonă cu patrimoniu arheologic reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană ori subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional; până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodată şi zone cu potenţial arheologic reperat;
    Art. 5 (1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic şi a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) şi k) se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective ori până OG 43/2000 republicată 5/16 la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin ori au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
    (2) Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.
    (3) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ emis în condiţiile prezentei ordonanţe, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic.
    (4) Regimul de protecţie a zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
    (14) Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii.

  4. Negru Mircea said

    Se spune ca atunci cand ti se inchide o usa se deschide o fereastra.

    2016. Un an inceput prin concedierea mea ca sef de sectie la un muzeu din Bucuresti, datorita acestui scandal spun unii, se incheie cu angajarea contractuala la Bruxelles, pentru evaluarea unor proiecte de cercetare la universitati de top 10, respectiv 100 mondial. Aplicanti si colegi de panel au fost profesori universitari de la Cambridge, Oxford, Sorbona, Roma 1, Leiden, Copenhaga, Barcelona, Madrid, Lund etc.

    Am o mica si rautacioasa satisfactie: acolo unde statul roman a scuipat prin numeroasele sale guri (institutii, comisii), comisia europeana a pupat…

    Iertata sa imi fie lipsa de modestie, dar lucrurile astea trebuiau spuse. Pentru ca am fost facut incompetent si impostor (poate si altfel).

    In urma cu 13 ani, cand mi-a aparut teza de doctorat publicata in British Archaeological Reports, directorul onorabilului muzeu unde lucram mi-a trantit un banal Ei si ce? Sper ca s-a trecut de aceasta etapa.

    In acelasi timp, acest scandal m-a ajutat sa imi limpezesc drumul.
    Vine o vreme cand trebuie sa stii sa renunti la ceva, ca sa faci altceva. Vine o vreme cand trebuie sa renunti la sapaturi preventive pentru a gasi mai mult timp pentru a intelege ceea ce credeai ca stii.

    Cercetarea arheologica inseamna mai mult, mult mai mult decat sapatura arheologica preventiva sau sistematica. Cercetarea inseamna originalitate si inovare, altfel ramane raport de sapatura arheologica, prezentarea unor izvoare istorice, sumara sau detaliata.

    Am inteles acest lucru evaluand, re-evaluand si mediind evaluarile unor proiecte de cercetare europeana autentica. Am vazut cat de in urma suntem ca sistem de pregatire universitara, cercetare, valorificare si valorizare a patrimoniului arheologic. Ne lipsesc formarea structurala pentru cercetare, proceduri si metodologii, de la investigatia de teren la cea de laborator, resurse umane. Ca sa nu mai vorbim despre calitatea valorificarii. Nu poti recupera in 150 de ani de invatamant superior ceea ce altii au realizat in aproape 1000 de ani.

    Cred ca ar trebui sa intelegem ca viata este prea scurta pentru a fi irosita in razboaie inutile si ca timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. Asa ca am decis sa nu mai fiu parte a razboiului romano-roman ci sa contribui, cat se va putea, la lamurirea fortelor care doresc continuarea lui.

    Cred ca intr-o buna zi arheologia romaneasca se va alinia la cea europeana. Intr-o buna zi. Candva.

    Mircea Negru

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: